Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la aniversarea ZF 10 ani – 24 noiembrie 2008: Momentul actual este fără îndoială unul critic, iar ajustarea cererii interne nu poate să întârzie. Nu doresc să dramatizez lucrurile și nici să trag un semnal de alarmă nejustificat. Așa cum am arătat însă și cu alte ocazii, fie vom realiza o aterizare lină prin politici înțelepte pe plan intern, fie ajustarea va fi indusă din afară, de piața de capital externă, iar atunci ea nu va mai fi nici lină, nici de proporții rezonabile. Față de declarațiile anterioare pe această temă, acum pot să adaug doar următoarele: condițiile externe nu lasă prea mult timp pentru ezitări.
1
aprilie 2003
În 2003 scriam că “zece miliarde de dolari sunt gata să intre pe sub ușă”, făcând referire atunci la explozia așteptată a creditului ipotecar și la nevoia românilor de a-și achiziționa o casă. Probabil că dacă boomul din perioada 2007-2008, când imobiliarele au fost motorul economiei, ar fi continuat încă doi, trei ani, nivelul ar fi fost atins. Așa se poate spune că “nu ne-am împrumutat suficient”, în condițiile în care în august creditul ipotecar ajunsese la 6,5 miliarde de euro. În 2003 însă, nimeni nu vorbea de neperformante… ele fac parte astăzi din limbajul de zi cu zi al oricărui bancher.
Mihai Ghyka, director general al Bergenbier: Sunt un fidel cititor al ZF, versiunea online. Am credința că Ziarul Financiar s-a impus prin profesionalism și abordare obiectivă. Promovând cu încăpățânare un ton echilibrat și înțelegerea businessului prin managerii care îl clădesc, ZF s-a poziționat ca o voce distinctă în presa românească. Într-o vreme de cumpănă pentru presa scrisă, sunt convins că Ziarul Financiar va continua să crească prin conținut, prin valoarea incontestabilă a jurnaliștilor săi, prin obiectivitate.
25
martie 2004
În martie 2004 guvernatorul BNR Mugur Isărescu atrăgea atenția asupra creditului în valută, apreciind că se așteaptă la un apetit mai mare pentru valută la creditare, în condițiile în care costul creditului în valută este mai scăzut. “Noi credem că băncile nu-și sfătuiesc clienții să apeleze la finanțarea în valută. Ar fi un sfat rău. Ceea ce nu le spun băncile clienților le spunem noi. Sunt două certitudini: dobânzile la creditele în lei vor scădea în mod cert, iar cele la euro și dolar vor crește.”
Aproape de finalul lui 2010 despre același credit în valută, mai precis cel ipotecar în euro, vorbește și Mișu Negrițoiu, directorul general al ING Bank România. “Creditul ipotecar în euro este o bombă cu efect întârziat.”
Mariana Gheorghe, CEO al Petrom: De doisprezece ani, Ziarul Financiar este un partener al mediului de afaceri românesc, prin informațiile și analizele obiective, prin editorialele pertinente, prin nivelul ridicat de profesionalism pe care îl promovează. Este ziarul care m-a ținut conectată la realitatea economică românească în perioada în care lucram în Londra și pe care am continuat să-l citesc și la revenirea în țară.
10
martie 2005
Cea mai mare tranzacție înregistrată vreodată în România după anul 1989 a fost achiziția operatorului local Connex (Mobifon) de către grupul britanic Vodafone, cel mai mare operator de telefonie mobilă din lume, în cadrul unei tranzacții complexe, cu o valoare de 3,5 miliarde de dolari.
După preluarea Connex, grupul Vodafone a adus-o pe Liliana Solomon, un manager român cu experiență internațională în domeniul telecom, pe poziția de director executiv al operatorului. Compania a renunțat la brandul Connex în aprilie 2006. Vodafone, ca de altfel și principalul competitor Orange, se numără printre companiile mari cu cele mai bune marje de profit din economia românească.
Ion Alexandru Țiriac, Țiriac Holdings: Ziarul Financiar este asemănător unei “radiografii economice”… Uneori, citind știri aparent nerelevante pentru domeniile mele de activitate, găsesc detalii care mă inspiră, iar acest lucru mi se pare meritoriu pentru un ziar de business.
28
octombrie 2005
Privatizarea BCR, instituție pe care s-au bătut în final austriecii de la Erste și portughezii de la Millennium, i-a adus statului venituri cu mult peste așteptările cele mai optimiste, fiind catalogată drept “o poveste de succes” chiar și de către cei mai sceptici analiști.
Privatizarea celei mai mari bănci de pe piață a închis și istoria nefericită a falimentului Bancorex, în care statul a pierdut peste două miliarde de euro.
Calculele austriecilor de la Erste Bank, care au acceptat să plătească peste 3,7 miliarde de euro pentru a obține controlul celei mai mari bănci românești, au arătat mai ales încrederea în potențialul de dezvoltare al pieței locale și în posibilitățile BCR de a profita de acest potențial.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței: Ziarul Financiar reprezintă un punct de reper. Modul de abordare și prezentare a informațiilor, analizele pertinente în domeniul economic fac din Ziarul Financiar un cotidian de ținută europeană, un Financial Times pentru mediul românesc. Eu îl citesc zilnic.
4
iulie 2005
Primii lei grei și-au făcut intrarea în piață în cadrul unui eveniment organizat la sfârșitul lunii iunie din 2005 de Ziarul Financiar și BRD și în prezența celor mai importante oficialități, bancheri și oameni politici. “Săracul leu, a ajuns aproape ca un maidanez. Însă, prin eforturile guvernelor care s-au schimbat și al Băncii Naționale, am ajuns să schimbăm un leu care abia mai respira cu un leu greu, puternic, un adevărat însemn național. Îi doresc leului sănătate, putere și să crească atât de puternic încât să se lupte corp la corp cu dolarul! Să sperăm că nu va mânca euro”, a spus președintele Băsescu. Președintele a fost de altfel și cel care a extras primii lei noi din bancomatul BRD de la Piața Victoriei. I-au urmat primul-ministru de la acea vreme Călin Popescu Tăriceanu și guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
Radu Timiș, președintele CrisTim: Este singurul ziar pe care-l citesc, iar în fiecare dimineață când ajung la firmă trebuie să-l găsesc pe birou. Cum nu sunt un utilizator al internetului, citesc ZF-ul în varianta print, mai ales că mi se pare mai plină de viață și pot răsfoi fiecare pagină, citesc titlurile și sunt mai atent cu subiectele care mă interesează. Nu am nevoie de nicio altă publicație pentru a-mi lua informațiile de natură financiară și mi se pare că reflectați foarte bine ceea ce se întâmplă în economie. Nu ar strica totuși ceva mai mult optimism, pentru că eu am spus întotdeauna că optimismul va fi cel care ne va scoate din criză. E bine să existe mai multe știri pozitive.
26
mai 2006
În perioada 2005-2006 primul val de executivi români a fost promovat la conducerea filialelor locale ale unor companii care la nivel mondial au bugete de zeci de miliarde de euro precum Coca-Cola, Unilever sau Vodafone. Alexandra Gătej, actualul consilier al președintelui Traian Băsescu, a devenit în 2005 director general executiv al Unilever South Central Europe, unul dintre cei mai puternici jucători din industria bunurilor de larg consum, ocupând astfel la acea dată una dintre cele mai înalte poziții deținute de un român într-o multinațională. Tot în acea perioadă, cel mai mare operator de telefonie mobilă din lume, grupul britanic Vodafone, a schimbat conducerea operatorului Connex, numind-o pe poziția de director executiv pe Liliana Solomon (41 de ani – la acea dată). Și grupul Hellenic Bottling Company l-a numit pe Călin Drăgan director general al Coca-Cola HBC România, liderul pieței autohtone a băuturilor non-alcoolice.
Constantin Stroe, vicepreședinte al Dacia: Citesc zilnic produsul vostru pentru simplul motiv că parcurgându-l nu este cazul să mai cauți altă publicație de specialitate economică.
18
septembrie 2007
Startul sistemului de pensii private obligatorii, o afacere care se estima că va strânge 20 de miliarde de euro în 20 de ani, a marcat de fapt începutul sfârșitului pentru statul “paternalist”.
“Statul paternalist primește o lovitură grea prin lansarea sistemului de pensii private, o parte din responsabilitățile de asigurări sociale ale statului revenind sectorului privat de acum înainte”, a declarat președintele Traian Băsescu, prezent la evenimentul organizat în 17 septembrie 2007 de ZF.
Discursul de atunci al actualului președinte a fost marcat de teme pe care Traian Băsescu le-a adus în discuție și în luna mai a acestui an, când a ieșit public și a anunțat că pensiile trebuie tăiate cu 15%, ca parte a programului de relansare economică. Astfel, președintele a vorbit despre “un sistem public deficitar”, “un mod inechitabil de calcul al pensiilor” și despre “pensionările anticipate” care au dat peste cap bugetul.
George Copos, președintele Ana Holding: Îmi
încep ziua citind presa de business. Pe vremuri citeam un vraf de
ziare, consecvent principiului că, pentru a fi sigur de o
informație, aceasta trebuie să fie confirmată din cel puțin trei
surse independente.
Cu timpul, obiceiul s-a modificat puțin, în sensul că îmi încep
ziua tot citind presa de business, dar fără a mai parcurge un vraf
de ziare. Realitatea mi-a confirmat că, pentru a afla care sunt
știrile cele mai fierbinți, în timp util și în mod corect și onest,
este suficient să citesc un singur ziar: Ziarul Financiar. Pentru
mine, citirea Ziarului Financiar nu este o simplă lectură
reconfortantă, este un instrument de lucru obligatoriu. Găsesc în
acest ziar tot ce îmi poate fi util pentru ziua care începe, astfel
încât, când ajung la birou, am o parte din agenda de lucru gata
conturată.
Uneori, datorită studiilor solide pe care ZF le face asupra
mediului de business românesc, aflu noutăți chiar și despre
companiile mele, prin comparație cu altele, active în aceleași
domenii de activitate. Citesc cu plăcere povești de succes și
încerc să învăț din ele, aplicând soluțiile performante aplicate de
alții.
Pe scurt, pentru mine faptul că ZF există este un mare câștig.
Pentru mediul de afaceri din România – la fel.
4
februarie 2008
În februarie 2008, moment în care companiile își numărau profiturile după un an 2007 extrem de bun, cu vânzări record pe mai toate piețele de consum, Bursa trăgea primele semnale puternice de alarmă legate de ceea ce urma să lovească întregul business românesc. Doar într-o lună valoarea totală a companiilor listate la Bursa de Valori București (BVB), inclusiv piața RASDAQ, a scăzut cu 7 mld. euro, ajungând la nivelul de la sfârșitul lui 2006, de 24,5 mld. euro. Cu toate acestea, uitându-se la previziunile optimiste de creștere economică, dar și la rezultatele companiilor care nu vedeau încă vânzări mai mici, investitorii de pe Bursă nici nu concepeau ca revenirea să nu survină cel târziu în a doua parte a anului.
“Revenirea o văd din a doua parte a anului. Din toate discursurile pe care le-am auzit elementele pozitive sunt așteptate să apară începând cu jumătatea anului. Mă aștept să avem parte în această perioadă și de niște IPO-uri, iar pe fondul acestor infuzii de capital investitorii să mai plaseze pe lângă bani în acțiuni”, spunea atunci unul dintre brokerii de pe piața de capital. În realitate Bursa nu a revenit la nivelurile de atunci nici în acest moment.
Dan Șucu, proprietarul grupului Mobexpert: Citesc în fiecare zi Ziarul Financiar în drum spre birou, pentru că reușește să mă facă să cunosc majoritatea evenimentelor care se întâmplă peste zi, să am o radiografie corectă despre ce se întâmplă în țara mea. Nu am o anumită zonă din ziar care să mă preocupe mai mult, însă pot spune că Bursa, spre exemplu, mă preocupă mai puțin. Urmăresc și zona de Opinii, chiar dacă anumite articole sunt scrise cu mult peste nivelul mediu al unui cititor. Unii (dintre autori) fac aprecieri pur teoretice, iar eu mă aștept ca cititorii ZF să fie mai practici. Întregul ziar trebuie citit. Pentru că e prima publicație pe care o urmăresc, înseamnă ceva.
16
septembrie 2008
În ziua în care primele semne ale dezastrului economic au apărut pe piața americană, ZF a consacrat câteva pagini în care analiști, oameni de afaceri sau antreprenori au vorbit despre impactul prăbușirii Lehman Brothers asupra pieței locale. Iată ce spunea atunci Răsvan Radu, președintele executiv al UniCredit Țiriac Bank: “Nu cred că putem vorbi despre un ultim șoc mare. Este evident că există o criză financiară majoră în SUA și că treptat va ajunge și în Europa. Este foarte bine ca această criză să fie conștientizată la nivelul mediului bancar și de business din România, care de multe ori nu vrea să accepte că este vorba de o criză. O criză în desfășurare, care oricum va schimba mediul de afaceri destul de puternic. (…) România nu este afectată vizibil, însă cel mai grav lucru care se poate întâmpla în acest moment este negarea crizei”.
15
decembrie 2008
În decembrie 2008 din ce în ce mai multe voci din businessul românesc vorbeau despre necesitatea încheierii unui acord cu FMI, chiar dacă nevoia de bani era stringentă la acea dată. Sebastian Vlădescu, fost ministru al finanțelor la acea dată (la fel și în prezent, după un mandat de nouă luni în 2010), afirma că România ar avea nevoie de o finanțare de până la 20 de miliarde de euro de la Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană (BCE) sau FMI. Și Andreas Treichl, CEO al Erste Bank și președintele Consiliului de Supraveghere al BCR, comenta atunci această ipoteză: “Nu cred că România va avea probleme în ciuda criticilor cu care se confruntă, nu cred că poate ajunge în situația Ungariei, însă în conjunctura actuală cred că ar fi rațional să înceapă cât mai repede negocierile pentru încheierea unui acord cu FMI”.
20
februarie 2009
Unul dintre cei mai curajoși antreprenori români când vine vorba de relația cu băncile, Dan Șucu, președintele Mobexpert, a avut la începutul anului 2009 o primă răbufnire la adresa instituțiilor financiare din România, discurs de care omul de afaceri român nu s-a dezis, ba mai mult, a continuat să explice de fiecare dată că atitudinea băncilor față de consumatorul român este de multe ori incorectă.
“Doar pentru că o agenție de rating a venit și a spus că a crescut riscul, nu se justifică creșterea de dobânzi. Ei (bancherii – n.red.) nu plătesc mai mult celor ce fac depozite, iar cheltuielile lor nu au crescut. Este o anormalitate extremă ceea ce se întâmplă. România este țara în care au făcut nu o căruță, ci un vapor de bani și continuă să facă”, spunea atunci Șucu. Ulterior, după ce din businessul său s-au evaporat peste 50 mil. euro în 2009 în urma scăderii vânzărilor, proprietarul Mobexpert a decis să preia el rolul de bancher pentru clienții săi.
Cristian Nacu, partener al Enterprise Investors: Când apare o informație în Ziarul Financiar, de cele mai multe ori știrea se confirmă. Atunci când căutăm companii în care să investim, folosim informațiile care au apărut în Ziarul Financiar despre o companie sau alta în cadrul analizelor. Citesc ZF în fiecare zi, toate secțiunile, cel mai adesea în varianta online.
20
mai 2009
Avertismentul lansat de Ion Țiriac în mai 2009, când deja economia românească intrase adânc în recesiune, i-a uimit poate pe mulți, dar s-a dovedit cât se poate de real, mai ales dacă ne uităm pe cele mai recente previziuni macroeconomice care nu dau șanse de creștere economică nici în 2010, iar pentru 2011 previziunile sunt mult mai moderate față de cele de la finalul anului trecut. “În șase luni va veni adevărata criză. Băncile vor veni și vor cere banii de la Georgică, Costică, cei care au o mică afacere. Atunci toți Georgicii vor rămâne faliți, dar nici băncile nu o vor duce mai bine, deoarece nu vor mai avea deloc rulaj”, spunea în mai 2009 Ion Țiriac, fondatorul grupului Țiriac Holdings și unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri români. Legat de averea sa, Țiriac spunea atunci că “nici Forbes, nici nimeni nu știe ce avere am și cât valorează”.
Stephen Stead, CEO al Labormed: ZF este sursa mea de știri și analize relevante de mai bine de șase ani. Îmi place să am copia mea pe birou în fiecare dimineață și pot spune cu mândrie că îl răsfoiesc în întregime. Atunci când sunt solicitat să dau informații, am încredere că declarațiile mele sunt preluate corect și nu sunt scoase din context sau împachetate în părerile personale ale unui jurnalist. Sunt convins că având acest exemplu de jurnalism pe care ZF l-a dovedit de-a lungul anilor, este o garanție de good practice care, replicată în toată media, va transforma Jurnalistul în acea forță de opinie care stă la baza oricărui progres real. Românii merită asta.