Bugetul de stat, cel mai important act al unui an fiscal, nu a fost finalizat în termenul legal de 15 octombrie și va ajunge, din nou, cu întârziere în Parlament, guvernul Boc ținând astfel pe loc toată economia în condițiile în care oamenii de afaceri nu știu pe ce indicatori macroeconomici pot să se bazeze anul viitor.
Executivul nu poate să-și facă bugetul pe 2012 fără indicațiile misiunii FMI care vine la București de-abia pe 25 octombrie, astfel căși-a asumat încă o dată încălcarea obligației legale de a trimite proiectul în Parlament până la jumătatea acestei luni, astfel încât să existe timp suficient de dezbatere.
După ce FMI a anunțat înjumătățirea prognozei de creștere economică la circa 2%, Ministerul Finanțelor trebuie să refacă schițele proiectului de buget pe anul viitor. Ajustarea în jos a creșterii economice va antrena o diminuare a veniturilor bugetare și, în consecință, ajustări pe partea de cheltuieli. Scenariul recăderii în recesiune a revenit, inducând un nou val de pesimism în mediul de business.
Din cauza riscurilor de contagiune cu problemele economiilor din zona euro, BCR, cea mai mare bancă de pe piață, a tăiat din nou prognoza de creștere economică pe 2012 cu un punct procentual, de la 2,9% la 1,9%, în timp ce perspectiva pentru 2013 a fost ajustată negativ de la 3,6% la 2,8%.
Guvernul nu este însă capabil să iasă pe piață cu niște previziuni pe care să le și justifice și cărora să le dea credibilitate și așteaptă să vină experții de la FMI și CEsă-i facă socotelile și să-i confecționeze un buget.
Bugetul este așteptat cu sufletul la gură de oamenii de afaceri pentru a avea un reper în construcția propriilor bugete aferente anului viitor. Fără să știe pe ce indicatori macro se bazează bugetul țării și care sunt premisele avute în vedere de autorități, oamenii de afaceri stau blocați cu planurile de afaceri.
Și în anii trecuți oamenii de afaceri au fost bulversați de modul în care au fost construite bugetele și de frecventele rectificări bugetare realizate pe parcursul fiecărui an, care au facilitat majorarea și realocarea cheltuielilor, în timp ce supraestimarea veniturilor bugetare a constituit un factor recurent de încurajare a majorărilor de cheltuieli în cursul rectificărilor.
Analiștii au recomandat o abordare prudentă la întocmirea bugetului pentru anul viitor, impunându-se măsuri suplimentare de consolidare fiscală. În condițiile ajustării estimării de creștere economică de la 4% la 2%, plusul de deficit bugetar ar ajunge la aproximativ 0,8% din PIB, conform unor estimări.
Așa că s-ar impune măsuri de ajustare suplimentare pe partea de cheltuieli sau inițiative de natură să aducă venituri mai multe la buget. Deja au reapărut idei precum impozitarea pensiilor pentru obținerea de venituri suplimentare la buget.
De asemenea, revenirea salariilor din sectorul public ar putea fi în pericol dacă în calcul intră și variabila electorală.
Având în vedere că 2012 este an electoral, va exista o teamă în privința aplicării unor măsuri de austeritate.
Cel mai la îndemână instrument de tăiere a cheltuielilor a fost și probabil va rămâne capitolul de investiții.
Rămâne de văzut cât de realist va fi proiectul de buget pentru 2012. Experiența arată că autoritățile s-au bazat în anii trecuți pe ipoteze nefundamentate, care au fost ulterior infirmate de realitate și a fost nevoie de măsuri brutale precum majorarea TVA.
Ce spun analiștii
Dan Bucșa, economistul-șef al UniCredit Țiriac Bank, recomandă reducerea cheltuielilor cu bunurile și serviciile care
s-au majorat inexplicabil în acest an în condițiile în care și aparatul administrative s-a redus. “Aceste costuri reprezintă o cincime din totalul cheltuielilor bugetare ale statului, față de cheltuielile pentru cofinanțări de fonduri europene și investiții de capital care reprezintă, cumulat, doar 14,6% din totalul cheltuielilor bugetare”.
Pe partea de venituri, autoritățile sunt presate de FMI să facă mai mult în combaterea evaziunii fiscale. Creșterea gradului de colectare ia timp, iar o creștere a taxelor nu ar fi indicată având în vedere revenirea lentă a economiei.
Veniturile bugetare ar putea fi afectate de slăbirea activității economice în Zona Euro și, implicit, în România, iar creșterea taxelor nu ar însemna o creștere proporțională a încasărilor bugetare, din cauză că situația financiară a populației și firmelor este încă fragilă. În plus, creșterea poverii fiscale ar însemna reducerea veniturilor disponibile și ar determina contracția cererii interne, așa cum s-a întâmplat în cazul majorării TVA de anul trecut, în opinia economistului-șef al UniCredit Țiriac.
El amintește că majorarea semnificativă a gradului de colectare, care este cea mai bună metodă de sporire a veniturilor bugetare în România, necesită timp și reforme. În plus, cheltuielile bugetare nu au scăzut niciodată în România într-un an electoral.
În aceste condiții, Bucșa nu crede că este posibil ca deficitul bugetar să ajungă la zero în 2012.
Însă, dacă va deveni realitate scenariul continuării crizei de-a lungul câtorva ani, Guvernul ar putea să fie obligat să rediscute nivelul deficitului bugetar și chiar să încerce să-l apropie de zero pentru siguranță maximă. Prelungirea crizei cu încă câțiva ani va pune acut problema deficitului și a finanțării lui. Iar soluția care poate să fie luată în discuție ar fi deficit bugetar zero sau măcar un deficit zero la nivel primar (fără dobânzi).
1. Cât de realizabilă este creșterea economică de circa 2% discutată acum pentru 2012, având în vedere incertitudinea de pe piețele externe?
Creșterea economică pe care va miza anul viitor Ministerul Finanțelor și, implicit, Guvernul, este incertă.
Deși 2012 se profila până acum ca fiind mai bun decât 2011, unii bancheri internaționali anticipează chiar un avans al PIB de doar 1%, adică o creștere economică mai slabă decât în acest an.
Deocamdată, majoritatea prognozelor converg spre 2%. O prognoză corectă pentru PIB este esențială pentru construirea bugetului anual.
Experiența arată însă că autoritățile s-au bazat în anii trecuți pe ipoteze nefundamentate, care au fost ulterior infirmate de realitate și a fost nevoie de măsuri brutale precum majorarea TVA.
2. Se vor putea realiza sau nu veniturile bugetare proiectate?
Guvernele care s-au perindat de-a lungul anilor s-au hazardat, în mod uzual, cu proiecte de buget optimiste și au prognozat venituri bugetare mai mari comparativ cu încasările din anul precedent, riscând o supraestimare a posibilităților de a strânge impozite.
Potențial de creștere a veniturilor există, în principal prin creșterea ratei de colectare. Finanțele au estimat în Strategia fiscal-bugetară pentru 2012-2014 o creștere cu 9% a veniturilor bugetare în 2012 comparativ cu acest an, la 199,7 mld. lei, în condițiile unei creșteri economice de 3,5-4%.
Însă, dacă economia va crește cu doar 2% sau mai puțin, plusul încasărilor bugetare trebuie ajustat semnificativ în jos.
3. Va fi Guvernul în stare să reducă și mai mult cheltuielile dacă nu se vor realiza veniturile?
Dacă ne uităm în trecut, Guvernul a avut mari ezitări la capitolul costuri: restructurarea nu s-a făcut la timp, nici privatizarea, cheltuielile nu au fost ajustate la veniturile în scădere și astfel deficitul a explodat. De unde pot fi făcute ajustările? Din reduceri de personal în sectorul bugetar, tăieri de salarii, de pensii sau din majorări de impozite.
Reducerea semnificativă a deficitului bugetar anul viitor la 3% din PIB este problema principală. Însă, cheltuielile bugetare nu au scăzut niciodată în România într-un an electoral.
În strategia fiscal-bugetară existentă pentru 2012-2014, autoritățile au prognozat o creștere a cheltuielilor anul viitor cu 5,3%, la 217,4 mld. lei.
4. Dacă derapajul va fi peste așteptări, vor ajunge autoritățile să impoziteze pensiile ca să salveze bugetul asigurărilor sociale?
Guvernul a modificat anul trecut legea pensiilor și a majorat vârsta de pensionare, dar primele efecte ale reformei au fost, în mod curios, creșterea deficitului de pensii, în vreme ce Executivul susținea că intrarea în sistem a un milion de oameni va reduce deficitul.
Pe scena politică au reapărut deja idei precum impozitarea pensiilor pentru obținerea de venituri suplimentare la buget.
De asemenea, revenirea salariilor din sectorul public ar putea fi în pericol, dar în calcul intră și variabila electorală. Deficitul total al fondului de pensii ar putea ajunge la finele anului la 3,5 mld. euro, adică 2,7% din PIB-ul estimat pentru 2011 la 544 mld. lei (129 mld. euro), astfel că indexarea pensiilor pare să iasă din discuții.
5. Va reuși statul să se împrumute pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice? La ce costuri?
Necesarul de finanțare al României va rămâne ridicat anul viitor, nivelul estimat de analiștii UniCredit fiind de 22,4 mld. euro, în creștere cu 5,7 mld. euro (34%) față de nivelul din acest an. Pentru deficitul bugetar din 2012 necesarul de finanțare este estimat la 6,4 mld. euro, cu 0,6 mld. euro peste valoarea din acest an. În contul datoriei publice, necesarul de finanțare va urca cu 5 mld. euro, la 16 mld. euro.
Analiștii se așteaptă însă ca Finanțele să continue anul viitor să se împrumute preponderent prin certificate de trezorerie din cauza incertitudinilor cauzate de criza datoriilor, care ar putea antrena o creștere a costurilor de finanțare și a aversiunii la risc. Una dintre probleme este că băncile comerciale prezente în România au atins deja sau se apropie de limita de expunere pe titluri de stat românești.
6. Va fi necesară majorarea dobânzii la lei în condițiile agravării tensiunilor externe și cum va afecta bugetul o asemenea măsură?
Presiunea pe dobânzi a fost resimțită de Ministerul Finanțelor în ultima perioadă. Astfel, a repărut o situație de tensiune în care Trezoreria statului nu și-a mai respectat programul de emisiune anunțat și a recurs chiar la respingerea în bloc a ofertelor.
În contextul în care BNR a vorbit despre încurajarea creditării în moneda națională și pregătește un regulament de restricționare a creditului în valută, unii analiști încep să se gândească la o posibilă reducere a rezervelor minime obligatorii la lei care reducă presiunea pe dobânzile din piață.
Tensiunile internaționale și nervozitatea piețelor externe s-au reflectat în creșterea rapidă a CDS-urilor, însă acestea au rămas sub nivelul din 2009, iar rezervele internaționale ale BNR, de circa 35 mld. euro, acoperă datoria pe termen scurt.
7. Va reuși ministrul afacerilor europene să majoreze gradul de absorbție a fondurilor europene de la 3% la 20%, așa cum s-a angajat?
Fost comisar european, care a reușit să-și mențină credibilitatea prin menținerea unei viziuni de tehnocrat, ministrul afacerilor europene Leonard Orban și-a asumat o țintă foarte ambițioasă pentru primul său an de mandat: atragerea a aproape 4 miliarde de euro din fondurile europene până la finele lui 2012.
Efortul pe care ar trebui să-l facă Orban ar trebui să fie supraomenesc pentru ca acesta să reușească anul viitor o absorbție de 20% din cele 19,7 mld. euro puse la dispoziție de Comisia Europeană, în viziunea specialiștilor.
Misiunea lui se anunță cu atât mai dificilă având în vedere că din 2007 până în prezent în economia locală au intrat doar 725 mil. euro, bani curați de la Bruxelles, adică 3,7% din fondurile puse la dispoziție de UE.
8. Cât va aloca Guvernul pentru investiții publice în 2012 știut fiind că acestea au fost principalul instrument de manevră pentru încadrarea în deficitele stabilite cu FMI?
Cheltuielile de capital, adică investițiile făcute de stat, au fost pe o tendință descendentă în ultimii doi ani și jumătate comparativ cu vârful atins în 2008, de 26,7 mld. lei, iar scăderile au continuat și în primele cinci luni din acest an în ciuda îmbunătățirii vizibile a încasărilor bugetare.
Analiștii au repetat în ultimii doi ani că investițiile, în special în infrastructură, au fost neglijate, ceea ce a lovit direct în economie, în capacitatea de a ieși din recesiune. Cheltuielile de capital au fost, din păcate, instrumentul prin care s-au ajustat cheltuielile bugetare pentru atingerea țintelor de deficit bugetar în ultimii ani. Lunile iunie și iulie au venit cu vești bune, cheltuielile de capital dând semne de revenire, însă în august au revenit pe scădere comparativ cu anul trecut.
Pe hârtie există foarte multe programe, dar în realitate investițiile statului sunt la pământ. Iar calitatea slabă a infrastructurii demonstrează eficiența scăzută a cheltuielilor realizate.
9. Vor reuși autoritățile să restructureze și să privatizeze companiile de stat ale căror pierderi afectează bugetul după ce în 2011 n-au făcut nimic?
Guvernul actual nu a făcut nicio privatizare, deși are un astfel de calendar – iar în unele cazuri doar câteva luni de răgaz. În schimb, a negociat cu FMI scurtarea listei companiilor de stat ale căror pierderi trebuie avute în vedere la calculul deficitului bugetar, de la 30 la doar 10 societăți, prin scoaterea din evidențe a aeroporturilor și CET-urilor locale.
Privatizarea pe bursă a 9,89% din OMV Petrom a eșuat în iulie și va fi reluată în 2012. Vânzarea a 15% din Transgaz și Transelectrica ar urma să se finalizeze până la finele anului. Între timp companiile de stat produc pierderi majore. Cele 123 de companii de stat sau regii autonome au avut pierderi totale în 2010 de 393 mil. euro, respectiv de peste un milion de euro pe zi, potrivit calculelor ZF și ale Gândul. Pierderile celor mai mari companii ar urma să fie incluse în calculul deficitului, dar Guvernul a cerut FMI scurtarea listei. Este o încercare de amânare a unui verdict care ar suna așa: ceea ce aduce pierderi nu poate fi menținut pe piață.
10. Cum vor reuși PDL și Guvernul să aplice măsurile de ajustare fiscală în anul electoral 2012?
Ecuația bugetară este complicată de alegerile de anul viitor, România având un istoric de derapaje în astfel de conjuncturi. Deși posibilitatea unui derapaj fiscal în anul electoral 2012 nu este exclusă, prezența FMI în România poate fi o garanție că limita abaterii de la ținta de deficit bugetar pentru anul următor va rămâne rezonabilă. În anii electorali, instituțiile financiare internaționale tind să devină mai sceptice, crescând neîncrederea. Impactul ajustării creșterii economice asupra bugetului este semnificativ.
În condițiile ajustării estimării de creștere economică de la 4% la 2%, plusul de deficit bugetar este de 0,8% din PIB. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor încerca să negocieze o țintă de deficit bugetar mai mare și dacă instituțiile internaționale vor fi de acord. În caz contrar, măsurile de ajustare va trebui implementate sau acordul cu FMI va fi abandonat.