Statul român cheltuie în acest an 47 miliarde de euro, dublu față de 2005, dar oamenii sunt nemulțumiți de școli, spitale și drumuri. De ce nu se vede în creșterea calității serviciilor de educație, de îngrijire medicală și de transport dublarea banilor cheltuiți? Pentru că banii se risipesc. Administrația este ineficientă. Economia merge mediocru de patru ani. Ziarul Financiar a formulat 10 întrebări la care fie nu există astăzi un răspuns, fie sunt informații contradictorii, fie datele nu sunt publicate în mod curent de Institutul de Statistică, vitale pentru administrație și economie.
1. Care este numărul angajaților din economia românească?
Institutul de Statistică (INS) spune că în februarie 2013 erau 4,3 milioane de angajați. Într-un drept la replică trimis la un articol din ZF care sublinia diferența dintre datele INS și ceea ce a afirmat premierul Ponta la începutul săptămânii, că sunt în prezent 5,1 milioane de angajați în economie, guvernul afirmă, citând date ale „Inspecției Tehnice a Muncii“ (sic – instituția nu există, de fapt este vorba de Inspecția Muncii/Inspectoratul Teritorial de Muncă) că INS numără doar salariații cu contracte de muncă în firme cu peste 4 salariați și care lucrează 22 de zile pe lună. Restul de până la 5.053.392 câți susține guvernul că sunt în total sunt „salariați cu normă redusă, orar atipic, sezonieri etc.“. Poate fi o explicație. Dar de ce nu este publicat de INS și acest număr al salariaților „activi“ numărați de Inspecția Muncii prin evidența contractelor? Și când întreabă FMI sau Comisia Europeană câți salariați sunt în România ce răspunde premierul – 4,3 milioane sau 5,1 milioane? În SUA scade și crește bursa de fiecare dată când este dat publicității numărul de angajați din economie, un indicator vital.
2. Care este numărul bugetarilor?
Deși se tot clamează restructurarea numărului de bugetari, datele sunt ascunse de ochii publicului. Nu există o raportare lunară nicăieri a acestui număr total de salariați plătiți de la buget (de stat, local, instituții autofinanțate, companii de stat), ci doar frânturi de informații când se „îndură“ să le livreze Ministerul Finanțelor. Președintele Traian Băsescu a spus recent la o emisiune la TVR că urmărește în fiecare lună numărul de bugetari, pe fiecare sector al activității publice – sănătate, învățământ, administrație centrală. Această raportare nu este însă făcută publică de INS.
3. Câți oficiali din statul român (autorități publice, autorități locale, instituții autofinanțate) au alocată mașină și șofer de la stat?
Pentru a putea stabili cât se poate economisi dacă toți demnitarii în afară de miniștri ar renunța la mașina de serviciu și șofer și eventual să fie înființat un dispecerat unic auto care să deservească demnitarii când au nevoie de mașină pentru deplasări, guvernul ar trebui să știe câți au acest drept. Nu se poate stabili. Guvernul nu a răspuns niciodată la această întrebare și nici nu are de fapt mijloacele de a răspunde pentru că nu există linii în buget la fiecare instituție cu acest post al cheltuielilor.
4. Câte instituții sunt în subordinea ministerelor?
Ziarul Financiar arată astăzi într-un articol de pe pagina alăturată ce stufoasă și cât de neproductivă este schema ministerelor. Nu poți spune că poți administra eficient sute de companii/agenții/instituții din subordine, fiecare cu propriul său buget de venituri și cheltuieli, fără un mandat clar de obiective de performanță. Ministrul este de fapt prizonierul unui păienjeniș de agenții/instituții/companii din subordonare/coordonare/autoritate cu directori care sunt de multe ori mai „tari“ decât miniștrii, cu secretarele/șoferii/departamentele lor de comunicare/legale/de achiziții. Ineficiență maximă. Ministrul mai este ministru doar cu numele. Probabil că cel puțin jumătate din aceste instituții ar trebui desființate și funcțiile lor transferate înapoi la ministere, dacă este necesar, pentru că de multe ori se dublează.
5. Care este topul 100 al celor mai mari exportatori români cu valori pentru fiecare companie?
Primele 100 de companii din România ca nivel al exporturilor dețin jumătate din exporturile estimate pentru anul acesta la 48 de miliarde de euro, dar Ministerul Economiei, unde există un departament de comerț exterior, nu poate furniza valoarea exporturilor fiecărei companii. Cum poți avea o politică de susținere a exporturilor și exportatorilor dacă nu știi cine, unde, cât și ce exportă?
6. Câte IMM-uri s-au înființat în România în 2012 și câte s-au desființat?
Ministerul Economiei și Ministerul pentru mediul de afaceri nu știu cum să răspundă la această întrebare și au trimis Ziarul Financiar la Statistică după răspuns. Cum poți avea o politică de încurajare a IMM-urilor dacă nu știi câte sunt, câte s-au înființat anul trecut și câte au dispărut? Mai mult, Ministerul Mediului de Afaceri ar trebui să știe câte din IMM-urile înființate în urmă cu cinci sau zece ani mai funcționează, în ce domenii activează pentru a ști ce se poate face pentru impulsionarea înființării de întreprinderi.
7. Care este top 100 al primăriilor din România după nivelul cheltuielilor și al eficienței angajaților?
Autoritățile publice locale din România nu sunt obligate să publice pe site-ul mfinante.ro date esențiale despre bugetele lor, așa cum o fac cele peste 400.000 de companii din România. Alocarea unui
CUI – cod unic de înregistrare – pentru fiecare instituție publică, locală și centrală și publicarea a zece parametri (printre care venituri, cheltuieli, investiții, numărul de salariați, datorii) ar aduce posibilitatea comparării eficienței acestora și asumării unor obiective de eficientizare a activității lor.
8. Care sunt primele 100 de investiții publice din România (buget de stat, bugete locale) în funcție de alocarea bugetară pentru 2013?
„Lista celor 40.000 de investiții publice“ a ajuns un fel de mit urban al comentatorilor și politicienilor care discută despre eficiența investițiilor publice, dar Ministerul Finanțelor nu vrea sau nu poate să publice lista primelor 100 de investiții publice în funcție de alocarea de la buget în 2013, pentru a vedea unde merg efectiv banii alocați pentru investiții de la bugetul public.
9. Care este topul celor mai bine plătiți 100.000 de angajați ai statului român, cu nume, prenume și funcție (autorități publice și locale, instituții autofinanțate, companii și bănci de stat)?
De vreme ce aproape toți angajații statului sunt obligați să depună declarații de avere și venituri, această listă ar trebui să se facă foarte simplu. Așa s-ar scoate le iveală diferențele dintre salarii între ministere, câți bugetari câștigă mai mult decât președintele și unde merg cu adevărat cele 10 miliarde de euro cheltuieli pe an cu salariile bugetarilor, dublu față de 2005. Și se va putea explica de ce nu sunt bani pentru două activități vitale – pentru profesori și pentru medici.
10. Care este populația României?
Mai sunt două luni și se face un an de când s-a pus pe masă o problemă totală pentru România – câți cetățeni mai are, dar nu există un răspuns clar la această întrebare. Statistica afirmă că va livra aceste date în iulie 2013, la doi ani de când a fost încheiat ultimul referendum.
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.