100 de miliarde de euro, 14 state riverane și un proiect desenat pe câteva coli de hârtie. Aceasta este “Strategia Dunării”, un proiect inițiat de România și Austria, asumat de Uniunea Europeană și sprijinit financiar de UE. Summitul Dunării s-a deschis ieri la București cu reprezentanți – șefi de guverne din cele 14 state din bazinul Dunării sau miniștri de externe – ai celor 14 state riverane Dunării.
Ce vrea România, concret, de la această strategie? În primul rând finalizarea canalului Dunăre – București și măcar două poduri peste Dunăre.
Înainte de al Doilea Război Mondial, Dunărea era cea mai importantă rută de transport din regiune. Ce a ajuns acum? Excluzând zonele superioare ale fluviului, regiunea este una dintre cele mai sărace din Europa. Deși una dintre cele mai importante țări riverane Dunării, Ucraina nu a avut participanți importanți la discuțiile de ieri. Este un semn al neîncrederii față de proiect? Foarte probabil. Și atunci?
În vară, Johannes Hahn, comisarul pentru politică regională, anunța că Uniunea a alocat 100 mld. euro pentru acest proiect, până în 2013. Președintele Comisiei Europene Jose Manuel Durao Barroso a susținut ieri la București că în statele riverane Dunării s-au produs multe schimbări în ultimii 20 de ani, dar că ele se confruntă încă cu numeroase disparități: “Este o regiune încărcată de istorie, care a trecut prin multe schimbări din punct de vedere atât politic, cât și economic. Au fost multe schimbări de la începutul anilor ’90, dar sunt încă și disparități considerabile în regiune între statele membre.”
Strategia Dunării ar urma să fie pusă în practică în cea de-a doua parte a anului 2011. Ea este bazată pe mai multe principii: conectivitatea (transport durabil și rețele de energie), protecția mediului a resurselor de apă și managementul riscurilor, dezvoltarea socio-economică (cultură, educație, cercetare, turism, dezvoltare rurală, piața internă) și îmbunătățirea sistemului de guvernare.
Printre cele mai importante proiecte pe care România vrea să le finanțeze cu ajutorul Strategiei Dunării se numără canalul Dunăre – București, două noi poduri România – Bulgaria și refacerea infrastructurii portuare (România are 12 porturi fluviale). Sunt proiecte elaborate în valoare de nouă miliarde de euro.
Ministrul mediului Laslo Borbely: “Degeaba finalizăm o Strategie a Dunării dacă nu concepem noi, statele riverane, cele din Uniunea Europeană și cele care încă nu sunt membre ale UE o strategie prin care să umplem de conținut. Noi avem proiecte de aproape nouă miliarde de euro propuse pe Bazinul Dunării, pe Bazinul Tisei, dar și pe infrastructură și pe mediu”.
Potrivit președintelui Traian Băsescu, România are o multitudine de proiecte transfrontaliere pe care dorește să le realizeze cu banii alocați deja. Traian Băsescu: “Avem un singur pod care ne leagă, la Giurgiu – Ruse (de Bulgaria – n.n.). Un alt pod, cel de la Vidin – Calafat, nu este finalizat. Dorim să dezvoltăm turismul, schimburile economice și să dinamizăm viața pe cele două maluri. Ne propunem construirea a două noi poduri, la Bechet – Oreahovo și la Călărași – Silistra, precum și construirea unui nou complex hidroenergetic pe Dunăre”.
Strategia Dunării este asemănătoare cu cea elaborată pentru Marea Baltică. Însă această din urmă bate pasul pe loc pentru că pentru ea nu se găsesc fonduri. UE a promis pentru Strategia Dunării aproape 100 de miliarde de euro. Astfel de strategii nu beneficiază de sume suplimentare. Însă și așa, dacă România și-ar putea fructifica inițiativele, câteva miliarde bune de euro ar putea fi investite în zonele transfrontaliere.
Ce așteaptă România de la Strategia Dunării
- Finalizarea canalului București – Dunăre.
- Două noi poduri, la Bechet – Oreahovo și la Călărași – Silistra, între România și Bulgaria.
- Construirea unui nou complex hidro-energetic pe Dunăre.
- Proiecte de cooperare transfrontalieră cu Ungaria și Serbia.
- Asigurarea navigabilității Prutului inferior și noi poduri peste râu.