Populația României a scăzut la 19 milioane de locuitori
România a pierdut 3,5 de milioane de locuitori din 1998 până în prezent, populația stabilă a țării ajungând la 19 milioane de persoane, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică. Cea mai mare parte dintre aceștia au plecat la muncă în străinătate, majoritatea în state precum Spania și Italia, unde în prezent lucrează peste două milioane de români. Specialiștii spun că populația României va continua să scadă, iar cel mai mare pericol îl reprezintă migrația definitivă.
O țară de malluri: “shoppingul” a intrat în cotidian
Istoria mallurilor din România s-a scris începând cu anul 1999, odată cu deschiderea proiectului București Mall (sau Mall Vitan, cum a intrat în limbajul popular), astfel că la momentul lansării Ziarului Financiar conceptul de “shopping la mall” nu exista. Între timp, pe piața locală au fost construite aproximativ 60 de malluri și parcuri comerciale, iar această dezvoltare a atras și o serie de giganți ai retailului de îmbrăcăminte pe piața locală, precum Zara sau H&M, care au construit afaceri profitabile de zeci de milioane de euro. Cristi Moga
Unde s-a dus pofta de consum
“Românilor le place să cumpere, să iasă în oraș, să trăiască. Ei trăiesc în prezent și se gândesc mai puțin la viitor”, spunea Philippe Besadoux în urmă cu câteva luni. Această mentalitate a ajutat în anii de boom economia să “duduie”, în contextul în care creșterile consumului depășeau în unele luni chiar 20%. Apetitul pentru consum al românilor a început să crească încă de la începutul anilor 2000 și nimic nu părea că va pune punct acestui trend ascendent. Case, mașini, haine sau bijuterii, toate se găseau pe lista de cumpărături a românilor care impulsionați de bănci cumpărau pe bandă rulantă. Tot pe bandă rulantă veneau și creditele. În 2009 însă s-a întors roata: creditele au secat, portofelele s-au golit și odată cu ele și pofta de a cumpăra a scăzut. În perioada 2009-2011 declinul cumulat al consumului s-a apropiat de 20%. Cristina Roșca
Fenomenul “Logan”. Începând cu anul 2004, Logan, primul automobil nou proiectat de cei de la Renault pentru uzina de la Mioveni a devenit un adevărat fenomen la nivelul întregii industrii auto mondiale. Odată cu lansarea Logan și a modelelor derivate din platforma acestuia, producția uzinei Dacia a crescut de la puțin peste 100.000 de mașini anual la peste 330.000, volum care a făcut să crească cifra de afaceri a Automobile Dacia la peste 3,1 mld. euro anul trecut, iar constructorul din Mioveni să dețină în ultimii trei ani titlul de cel mai mare exportator, deținând aproximativ 10% din exporturile României. În prezent automobilele realizate pe platforma Logan reprezintă aproape o treime din vânzările grupului Renault la nivel mondial, cu un volum de aproape un milion de unități anual. Bogdan Alecu
Fabrica Nokia a rezistat doar patru ani
La începutul anului 2007, gigantul finlandez Nokia – pe atunci liderul industriei mondiale de telefoane mobile, anunța deschiderea unei unități de asamblare într-o comună din apropierea Clujului, specializată în asamblarea de telefoane ieftine și accesorii. Apariția iPhone și numărul mare de competitori care au apărut pe piață odată cu disponibilitatea gratuită a sistemului de operare Google Android au lovit însă puternic în Nokia, ale cărei vânzări au scăzut dramatic. În septembrie 2011 Nokia a anunțat că fabrica din România (de la Jucu) – cu peste 3.000 de angajați – urma să fie închisă până la finele anului. Nokia este un exemplu despre cum nu te poți baza (doar) pe investiții străine pentru dezvoltare.
500 km de autostrăzi
România a construit după 1998 cea mai mare parte a autostrăzilor care sunt deschise în prezent circulației, depășind anul acesta pragul de 500 de kilometri de autostrăzi. Dacă de la Revoluție până în anul 2004 România nu a mai finalizat niciun centimetru de autostradă, stagnând la circa 130 km, ritmul de construire a crescut totuși în ultimii ani. Cei circa 370 de kilometri de autostrăzi deschiși circulației din 2004 până în prezent au costat 3,7 miliarde de euro, potrivit calculelor ZF care iau în considerare un cost mediu de 10 milioane de euro/kilometru. Andreea Neferu
Stadion internațional de 200 mil. euro
Infrastructura sportivă a început să mai recupereze din decalaje în ultima perioadă, cel puțin după ce anul trecut a fost inaugurat cel mai modern stadion al României, Arena Națională, un proiect de 200 de milioane de euro. Patru ani a durat realizarea acestui stadion, așteptat însă de 20 de ani, de când România a început să rămână în urmă la capitolul infrastructură sportivă. Arena Națională are o capacitate de 55.000 de locuri, 94 de căi de acces, dar și un acoperiș retractabil care face ca stadionul să poată fi folosit în orice zi a anului. Tot anul trecut a fost inaugurat și stadionul Cluj Arena. Andreea Neferu
De la nimic la două reactoare verzi
Energia eoliană a atras numai în ultimii trei ani de zile peste 2,1 miliarde de euro, devenind unul dintre cele mai fierbinți domenii de investiții din România. Comune necunoscute din Dobrogea au ajuns pe primele pagini ale ziarelor internaționale și au convins giganți de talia Enel sau CEZ să parieze sute de milioane de euro în România. În numai trei ani de zile, de la 14 MW, România ajuns să aibă acum peste 1.400 MW montați în parcuri eoliene, echivalentul în capacitate al centralei nucleare de la Cernavodă. Cea mai verde zi din istoria României a fost 1 noiembrie 2012, când la ora 18:39 circa 17% din toată lumina consumată în România veneau de la “morile de vânt”, procente similare cu cele realizate de centrala de la Cernavodă sau de toate hidrocentralele funcționale în acel moment. Roxana Petrescu
Afacerile Petrom, cea mai mare companie din România, au crescut de la circa 2,45 mld. euro în 1998 la 5,3 mld. euro în 2011, în timp ce profitul net s-a majorat de la 14,7 mil. euro la 884 mil. euro. Petrom a fost privatizată în 2004, fiind preluată de grupul austriac OMV la pachet cu rezervele de țiței și jumătate din rezervele de gaze ale României. La finalul lui 1998 prețul unui litru de benzină era de circa 0,485 lei, iar în prezent acesta a sărit de 6 lei. Și prețul unui baril de țiței a crescut de la 13 dolari la circa 112 dolari. După privatizare, austriecii au derulat restructurări importante în companie. De la 89.000 de salariați în 1998, compania a mai rămas în prezent cu 22.000 de angajați. Adrian Cojocaru
Gustul amar al crizei: zecile de mii de insolvențe
Anii de criză au readus în limbajul oamenilor de afaceri cuvântul insolvență, fenomen cu care cei mai în vârstă s-au mai confruntat la finalul anilor ’90. Incapacitatea de plată sau “fuga” de creditori a determinat în fiecare din ultimii patru ani intrarea în insolvență a circa 20.000 de firme, iar ponderea celor care reușesc să se reorganizeze a rămas la un nivel de doar 1-2%. Cristi Moga
Mărirea și decăderea lui Dinu Patriciu
La scurt timp după Revoluție, în 1990, omul de afaceri Dinu Patriciu a pus pe picioare prima firmă privată din România cu numărul de înregistrare 00000001. Cu 2.000 de dolari și cu 10-12 arhitecți el construiește de la zero un birou de arhitectură numit Alpha Construcții și Investiții. Omul de afaceri a ieșit însă în prim-planul businessului local în 1998, când din fruntea unui grup de investitori a cumpărat compania Rompetrol S.A., aflată până atunci în vistieria statului, iar trei ani mai târziu cumpără și rafinăria Petromidia, pe care ulterior (în 2007) le vinde către kazahii de la KazMunaiGaz. Vânzarea îl propulsează rapid în fruntea celor mai bogați oameni din România. Banii câștigați din această tranzacție decide să îi investească în retail, imobiliare și media. Pariază pe comerț de două ori – Mic.ro și Minimax Discount – și pierde de tot atâtea ori, ambele companii intrând în faliment cu datorii de sute de milioane. Nici pariul din media nu se arată mai norocos, omul de afaceri vânzând în acest an trustul Adevărul Holding către Cristi Burci. Cristina Roșca
România, lovită și ea de virusul iPhone și iPad
În ultimii 14 ani telefonia mobilă a crescut mai repede și mai puternic chiar decât își imaginau companiile care au lansat comunicațiile GSM pe piața locală. Numărul de utilizatori ai serviciilor de telefonie mobilă a trecut de 25 de milioane, în condițiile în care mulți români au în buzunar nu unu, ci două sau trei mobile. România a fost de asemenea atinsă de “virusul” smartphone-urilor și mai apoi al tabletelor. Doar în acest an din aproximativ 3,5 milioane de telefoane mobile, peste un milion vor fi smartphone-uri, iar numărul tabletelor PC vândute va trece de 150.000-160.000. Românii vor cumpăra în acest an aproximativ 60.000 de iPhone și 60.000 de iPad, potrivit estimărilor de pe piață. Adrian Seceleanu
Good evening, Budapest
Pe 1 octombrie 1992, Michael Jackson venea la București într-unul din cele mai memorabile concerte prin care a trecut România la nici măcar trei ani de la căderea comunismului. În timp ce Michael Jackson a venit atunci când cariera sa era la apogeu, puține dintre vedetele care l-au urmat au cântat aici în plină vogă, în timp ce unele dintre ele încă se mai lasă așteptate. Chiar și așa, sute de mii de oameni i-au putut vedea în ultimii ani pe legendarii Rolling Stones, pe cei de la AC/DC, Madonna, Metallica, Bon Jovi, Leonard Cohen, Shakira, Red Hop Chilli Peppers, Lady Gaga sau Depeche Mode. Faptul că aceste mari formații au început să găsească 50-100 de mii de oameni care să plătească 30-50 de euro pe bilet arată că și în România începe să se formeze o clasă de mijloc. Roxana Petrescu
Afacerea care a cucerit inima Bucureștiului
Centrul istoric din București numără astăzi 150 de baruri, restaurante și cafenele cu afaceri anuale de 150-200 de milioane de euro. Au trecut deja mai bine de șapte ani de când primii oameni de afaceri au simțit potențialul centrului istoric, zonă care a fost ani la rând ocolită de orice tip de afaceri, aceasta fiind caracterizată de clădiri dărâmate, câini fără stăpân și oameni fără locuință. Printre primii care au deschis localuri în zonă se numără antreprenorul Dragoș Petrescu: în 2005 el începea să își construiască businessul aici. După el au venit alți câțiva zeci de antreprenori care au dorit să atragă măcar o parte din miile de români care ajung în zonă în fiecare zi. Construit după modelul capitalelor mai dezvoltate precum Bruxelles, Praga sau Budapesta, centrul istoric a devenit kilometrul zero al distracției, atrăgând zilnic până la 60.000 de persoane. Cristina Roșca