Președintele Traian Băsescu joacă, în ultimile zile ale campaniei interne din PDL pentru șefia partidului, cartea echidistanței. A făcut-o și în trecut în multe rânduri și nu este o surpriză. Luni seară, într-o apariție la televiziunea publică președintele i-a cerut moderatorului să incheie rapid subiectul despre alegerile din PDL, pe motiv că acestea sunt “foarte aproape” (încep sâmbătă), sugerând că ar putea fi influențate de intervenția sa. Despre viitorul premier, susține Băsescu, partidul este cel care va decide după alegerile interne de sâmbătă, 14 mai.
În rest, președintele nu-l susține public nici pe Emil Boc, nici pe Vasile Blaga, cu mențiunea că primul i-a fost “întotdeauna un partener loaial”. Acestui partener loaial i-a atras atenția – spune președintele – cu o jumătaate de lună în urmă că CAS-ul nu poate scădea în acest an.
Și, se explică președintele: “Eu vă spun, categoric, ca om care, după ce a văzut ce s-a întâmplat în guvernarea domnului Tăriceanu, se uită foarte atent, deși nu e treaba mea, la ce se întâmplă cu bugetul. Eu vă spun că nu se poate (reduce CAS – n.n.). Guvernul poate avea abordări politice. Eu, în ceea ce privește stabilizarea macroeconomică a României, consolidarea ei și crearea premiselor de reluare a creșterii nu am niciun fel de abordare politică, ci tehnică. Am învățat să nu mai cred în politicieni. Vă șochează că vă spun asta? Pentru că țineți cont că premierul vorbește exprimând poziția nu numai a lui, ci a unei coaliții. Coaliția trebuie să știe că, cel puțin din punctul de vedere al președintelui, este o eroare”.
Bun. Coaliția trebuie să știe ce crede președintele. Problema este că tot ce spune președintele este lege pentru Guvern, sau cel puțin așa se văd lucrurile la suprafață.
Premierul s-a întâlnit și el cu delegația FMI, dar cum vor arăta înțelegerile a fost relevat sâmbătă la Cotroceni după întâlnirea dintre șeful statului și delegația Fondului. Luni, Jeffrey Franks a exprimat poziția FMI. Avem, așadar, două poziții: una a părții române exprimată de Traian Băsescu și una a Fondului, exprimată de Franks. În trecut, cei din PDL au acuzat opoziția de rea credință când susținea că Guvernul este condus de Traian Băsescu. Bine, nu este condus de Traian Băsescu, dar unde este premierul Emil Boc în această ecuație?
Nu se văd aceste lucruri în tabăra lui Vasile Blaga? Cum să nu se vadă?
Este de așteptat ca la întâlnire care debutează sâmbătă, o astfel de problemă să fie abordată frontal. Cine a condus, de fapt PDL, cine îl conduce și cine îl va conduce? Traian Băsescu însuși? L-a condus Emil Boc, parteneriarul loaial al lui Traian Băsescu care nu a anunțat niciuna dintre deciziile majore ale Guvernului în ultimii doi ani? Va continua să-l conducă tot el, cel puțin până în alegerile din toamna viitoate când, fără discuție, vor exista busculări majore în PDL dacă scorul electoral va fi unul nemulțumitor?
Emil Boc nu-l dezamăgește pe Traian Băsescu și nu ezită să-i confirme loaialitatea atunci când amintește aproape obsesiv trecutul care îi leagă, de parcă același trecut nu ar fi fost în aceeași măsură împletit cu destinul lui Vasile Blaga.
“Cred în victoria mea, am lângă mine numai învingători, cred că putem merge mai departe”, a susținut Emil Boc, luni seară la Buzău – fieful unui apropiat al lui Blaga, Cezar Preda – unde își susținea campania electorală.
Ținta a fost fără discuție Blaga, care a pierdut o bătălie electorală majoră în 2008 – cea pentru fotoliul de primar general al Bucureștiului, fotoliu pe care Băsescu îl câștigase în trecut pentru două mandate. Băsescu nu a pierdut nicio bălătlie electotală până acum, dar în spate i-a stat Blaga. Iar Blaga când a pierdut Bucureștiul nu a avut în spate un al Blaga.
Cât se va mai hrăni Băsescu din bătăliile electorale trecute?
Alegerile din PDL de sâmbătă vor fi în primul rând un test pentru Traian Băsescu și în al doilea rând pentru Vasile Blaga sau Emil Boc.