2,1 milioane de români lucrează în 15 state europene

În prezent, în România nu există nicio instituție care să aibă o evidență clară a numărului de români care lucrează în străi­nătate, deși în ultimii ani mai multe organizații au încercat să moni­torizeze migrația forței de muncă locale spre Vest.

“Statisticile statelor membre și rezultatele sondajelor efectuate pe piața forței de muncă arată că la începutul anului 2010 aproape 2,5 milioane de cetățeni români și bulgari lucrau în 15 state ale Uniunii Europene (țările aflate în UE înainte de primul val de extindere către Est în 2004 – n. red.). Dintre aceștia, 2,1 milioane de persoane sunt români, majoritatea lucrând în Italia (890.000), Spania (825.000) și Germania (110.000)”, a declarat pentru ZF Cristina Arigho, purtător de cuvânt al departamentului de ocupare, afaceri sociale și incluziune din cadrul Comisiei Europene.

Restul de 275.000 de români incluși în statisticile oficiale lucrează în Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Suedia și Marea Britanie. Zece dintre aceste state (Belgia, Ger­mania, Irlanda, Franța, Italia, Luxem­burg, Malta, Olanda, Austria și Marea Britanie) au menținut o parte dintre restricțiile impuse românilor înainte de aderarea la UE, printre care se află și necesitatea obținerii unui permis de muncă pentru anumite calificări.

Potrivit cercetării pieței forței de muncă din UE, numărul cetățenilor români și bulgari care trăiesc în cele 15 state membre ale UE a crescut în 2009 cu un ritm mai scăzut decât înainte de criza economică și chiar s-a redus în primul trimestru al anului 2010 (înregis­trându-se o migrație netă negativă), după care a crescut din nou în urmă­toarele două trimestre.

Dintre cei 430.000 de bulgari care lucrează în cele 15 state membre ale Uniunii Europene, majoritatea sunt în Spania (168.000), Germania (66.000), Grecia (54.000) și Italia (46.000).

Totuși, nici România și nici Bulgaria nu aplică principiul reciprocității (adică nu impun restricții la angajare pentru cetățenii străini) vizavi de statele membre care restricționează accesul pe piața muncii.

De altfel, de la 1 mai 2004 numai Polonia, Ungaria și Slovenia au aplicat principiul reciprocității acelor state membre care au stabilit restricții, însă Slovenia a renunțat la acest lucru de la 1 mai 2006.

100.000 de români au plecat numai anul trecut

Ministerul Muncii monitorizează de câțiva ani numărul de români care pleacă la muncă în străinătate, dar numai a celor care pleacă prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

Astfel, în urma unor statistici ale ANOFM, care gestionează și acordurile bilaterale pe care le are România cu alte state (Germania, Elveția, Franța), rezultă că numai anul trecut, în perioada ianuarie-septembrie, peste 100.000 de români s-au angajat în străinătate, majoritatea în Germania.

Pe de altă parte, o serie de date, dar “sub formă monetară”, privind munca în străinătate există și la Banca Națională, care calculează câți bani trimit românii din străinătate acasă în fiecare an. Anul trecut, de exemplu, românii din străinătate au trimis acasă 3,5 mld. euro, în scădere cu 14% față de 2009. În sumele calculate de BNR mai intră însă și finanțările acordate din fonduri europene.

De asemenea, un număr de peste 138.000 de români au plecat anul trecut la muncă în străinătate cu forme legale de muncă, potrivit statisticilor realizate de reprezentanții platformei de re­crutare Tjobs, administrat de firma Net Revelation din Târgu Mureș, care reunește ofertele de locuri de muncă în străinătate a peste 560 de agenții de recrutare.

Cei mai mulți români au plecat în Marea Britanie, Germania, Grecia și Italia și au vrut să plece motivând că

nu-și mai pot achita ratele la credite.

De altfel, aproape 600.000 de români și-au trimis online CV-urile anul trecut prin intermediul acestei plat­forme, în timp ce peste un milion au vizualizat/căutat un loc de muncă în străinătate.

Peste 73.000 de români muncesc în Ungaria

Statisticile Comisiei Europene mai arată că numărul cetățenilor români și bulgari care locuiau în cele zece state membre ale UE care au aderat în 2004 era de 105.000 de persoane la începutul anului 2010.

Această cifră este foarte scăzută, comparativ cu populația totală (repre­zentând numai 0,14% din aceasta) sau comparativ cu ponderea cetățenilor care provin din statele care nu sunt membre ale UE (1,2 milioane de persoane sau 1,6% din populația totală).

“70% dintre aceștia sunt cetățeni români care trăiesc în Ungaria, iar celelalte destinații principale sunt Cehia și Cipru”, a mai spus Arigho.

Rata de ocupare în rândul ro­mânilor și bulgarilor cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani care s-au mutat recent în cele mai vechi 15 membre ale UE a fost în cel de-al treilea trimestru al anului 2010 aproape de cea națională (65% față de 66%) și mult mai ridicată decât cea a cetățenilor care provin din statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene (56%).

850.000 de muncitori din estul și centrul Europei ar putea lucra în Germania și Austria în doi ani

Germania ar putea asista la intrarea pe teritoriul său a aproape 800.000 de muncitori din Europa Centrală și de Est în următorii doi ani, în urma deschiderii granițelor sale pentru mișcarea liberă a forței de muncă în Uniunea Europeană pe 1 mai, potrivit analiștilor economici, scrie Financial Times. Totuși, cifra, mult mai mare decât estimările oficiale ale guvernului țării ce indică până la 140.000 de muncitori pe an, s-ar putea dovedi una benefică pentru țară și nu o amenințare la adresa securității locurilor de muncă, potrivit Institutului pentru Economia Germană (IW). O creștere puternică a migrației forței de muncă ar putea alimenta redresarea economică a țării într-un moment de deficit al forței de muncă calificate, arată Michael Huther, director al IW. “În același timp, aceasta ar putea reduce presiunea asupra unei forțe de muncă în curs de îmbătrânire oferind o nouă generație de muncitori calificați”, adaugă Huther. Studiul IW susține argumentele sectorului german de business și guvernului țării conform cărora nu sunt necesare măsuri speciale pentru ca Germania să poată face față iminentei liberalizări. Liderii sindicatelor germane au cerut însă măsuri urgente pentru a se preîntâmpina o reducere a salariilor și concurența neloială pentru muncitorii germani cu cel mai redus nivel de calificare.

Germania și Austria sunt ultimele două state membre ale UE care-și deschid granițele pentru mișcarea liberă a forței de muncă din statele ECE care au aderat în mai 2004. Ambele țări au amânat această decizie pe fondul temerilor că valul de muncitori din afară va submina salariile și condițiile locale.

De asemenea, deschiderea completă a pieței muncii din Austria pentru țările membre ale UE din Europa de Est va conduce la intrarea pe teritoriul său a 40.000-50.000 de lucrători în doi ani, a spus ministrul austriac al muncii Rudolf Hundstorfer, relatează AFP. Huther a anticipat că o creștere inițială a migrării forței de muncă în următorii doi ani se va tempera rapid, ceea ce va duce la un volum net de imigranți de 1,2 milioane de muncitori până în 2020. Un astfel de nivel nu este unul “extraordinar de ridicat” la standarde istorice. Frank-Jurgen Weise, director al biroului federal pentru forța de muncă, declară că numărul de imigranți este exagerat. “Germania este mai puțin atractivă decât cred mulți. Europenii tineri, educați preferă adesea Anglia”, declară acesta. Românii și bulgarii trebuie să mai aștepte până la 1 ianuarie 2014 pentru a avea acces liber pe piața muncii din Austria și Germania pentru că, spre deosebire țările ale căror muncitori se vor putea angaja fără restricții începând cu 1 mai 2011, au aderat mai târziu la UE. Cele zece țări cărora li s-au ridicat restricțiile s-au integrat în anul 2004, în timp ce România și Bulgaria în 2007. Înainte de aderarea țărilor din Est, UE a stabilit un plan privind accesul pe piața muncii cu trei etape și care se întinde pe șapte ani. La finalul perioadei, țările europene sunt obligate să renunțe la orice fel de restricții. Cătălina Apostoiu

Ce restricții există pentru muncitorii români și bulgari până în 2014 pe piața europeană a muncii (vezi documentul atașat)

OLANDA

• În Olanda un permis de muncă va fi acordat românilor și bulgarilor numai dacă nu există candidați disponibili pentru acele posturi care să provină din Olanda sau din celelalte state membre și doar dacă angajatorul în cauză va asigura condiții adecvate de muncă și cazare. Se pot acorda permise temporare de muncă în sectoarele în care există deficit de forță de muncă.

GERMANIA

• În Germania absolvenții de facultate și inginerii din anumite sectoare (aeronautică, mecanică, electrotehnică și construcția de mașini) au nevoie de permis de muncă, dar sunt scutiți de anumite teste la angajare.

IRLANDA

• În Irlanda românii și bulgarii pot primi permis de muncă în cazul în care angajatorii nu-și pot ocupa posturile vacante cu un cetățean din celelalte 25 de state membre ale Uniunii Europene.

BELGIA

• Belgia a introdus o procedură accelerată de eliberare a permiselor de muncă și le acordă în cinci zile pentru joburile din domeniile în care există deficit de forță de muncă.

MAREA BRITANIE

• În Marea Britanie este obligatorie solicitarea unui permis de muncă. Angajatorul trebuie să solicite eliberarea permisului de muncă (fac excepție anumite categorii profesionale) și muncitorul trebuie să obțină un “accession worker card”, un document special pentru lucrătorii din noile state membre. În cazul lucrătorilor necalificați se aplică sistemele actuale de cote în sectorul agricol și alimentar. Lucrătorii calificați pot desfășura o activitate profesională dacă obțin un permis de muncă sau dacă se încadrează în condițiile Programului de imigrare pentru persoane cu înaltă calificare (Highly Skilled Migrant Programme).

LUXEMBURG

• Luxemburg a introdus proceduri simplificate pentru munca în agricultură, viticultură, sectorul hotelier, catering și pentru persoanele cu anumite calificări din sectorul financiar.

MALTA

• Malta acordă permise de muncă pentru poziții care solicită muncitori calificați și/sau cu experiență de lucru sau pentru acele poziții pentru care există deficit de forță de muncă.

FRANȚA

• Franța aplică o procedură simplificată pentru 150 de ocupații pentru care un permis de muncă poate fi acordat fără a lua în considerare situația pieței muncii.

ITALIA

• Italia nu solicită permis de muncă pentru angajații din anumite sectoare: agricultură, industria hotelieră, turism, servicii de îngrijire, construcții, inginerie, activități de sezon și pentru activități manageriale sau pentru care se necesită calificări ridicate.

AUSTRIA

• Austria și-a menținut sistemele de permise de muncă, dar permite acordarea de permise de muncă românilor și bulgarilor după un test al necesităților de pe piața muncii pentru 65 de profesii în care există deficit de forță de muncă. Totuși, Austria și Germania aplică restricții pentru angajarea imigranților în anumite sectoare.