Piata asteapta stabilizarea dobanzii de politica monetara a BNR la un nivel apropiat de cel actual, dar si un control mai bun al lichiditatii.
Anul acesta ar trebui sa fie unul de consolidare, in care sa vedem scaderi usoare de dobanzi la lei, atat la depozite cat si la credite, considera analistii financiari. Pe de alta parte, intrarile nete de capital in economia romaneasca ar trebui sa se mentina, cu un efect de intarire, chiar in termeni nominali, a leului.
Asteptarile pietei sunt legate in special de consolidarea dobanzii de politica monetara a BNR la un nivel usor inferior celui prezent, care va duce la micsorarea diferentei dintre dobanzile practicate la depozite si credite, acum de circa 13%.
Totodata, anul acesta ar trebui sa aduca si o unificare a dobanzilor la depozite oferite de diferitele banci din sistem. Aceasta dupa ce anul trecut au aparut diferente foarte mari intre dobanzile practicate de banci diferite sau chiar de aceeasi banca pentru produse diferite. Analistii au pus aceste discrepante pe seama asteptarilor diferite privind evolutia pietei, intr-un an in care dobanzile s-au prabusit pana la minime istorice.
Toti ochii sunt insa atintiti catre banca centrala, de la care bancherii asteapta semnalul privind stabilizarea. Pe lista asteptarilor se inscriu asigurarea unui control mai bun al lichiditatii, dar si reducerea interventiilor pe piata valutara.
“Dobanzile active, cat si cele pasive vor avea ca borna nivelul dobanzii de politica monetara, care va fi cuprins cel mai probabil intre cele doua. Nu ma astept la miscari spectaculoase, ci mai degraba la o apropiere a dobanzilor practicate de bancile din sistem. Probabil ca prima jumatate a anului va fi destul de linistita”, spune Dorin Badea, dealer sef la Bancpost.
Pe de alta parte, determinanta va fi evolutia inflatiei, in functie de aceasta urmand sa apara miscari in a doua parte a anului, explica el. Nivelul actual al dobanzii de politica monetara este acceptat ca unul de echilibru. Totusi, dobanda de politica monetara va capata semnificatie ca instrument de politica monetara abia cand BNR va reusi sa treaca din pozitia de debitor net fata de bancile comerciale in cea de creditor, subliniaza el.
“In mod normal ar trebui ca BNR sa consolideze un nivel al dobanzii de politica monetara pentru a nu mai permite acumularea de excese temporare de lichiditate in piata monetara, care distorsioneaza si piata creditului prin presiuni periodice si anormale asupra unor idicatori, cum ar fi BUBID sau BUBOR”, mai spune Badea. Prabusirea dobanzilor pe piata monetara duce la ieftinirea aparenta a creditelor cu dobanda legata de anumiti indicatori (cum ar fi BUBOR), stimuland astfel contractarea de credite intr-o anumita perioada, existand riscul ca acestea sa se dovedeasca ulterior mai scumpe.
“Anul acesta astept mai mult o ingustare a spread-urilor (diferenta dintre dobanzile la resursele atrase, respectiv cele plasate – n. red.), decat o scadere semnificativa a dobanzilor. In orice caz, vad o miscare mult mai mica a dobanzilor decat anul trecut, de maxim un punct procentual, in jos”, spune si Liviu Olaru, senior dealer la ABN AMRO.
Scaderea diferentialului dintre dobanzile active si cele pasive depinde insa foarte mult de conditiile pietei, in special de asigurarea unei bune lichiditati, pentru toate scadentele, subliniaza el. Aceasta presupune insa ca BNR sa nu mai permita acumularea de lichiditati in exces in piata. In opinia lui Olaru, dobanda pe piata monetara la sursele plasate ar putea cobori spre 6,5% pe an de la aproximativ 7,4% pe an in prezent. Pentru sursele atrase, dobanda ar trebui sa se mentina in jur de 5% pe an. In aceste conditii, el asteapta un curs de 3,35-3,4 lei pentru un euro in decembrie viitor.
In piata exista insa si asteptari pentru cresterea dobanzii de interventie a BNR, cel putin intr-o prima faza.
“Dobanzile, atat cele pasive, cat si cele active, sunt legate direct sau indirect de dobanda BNR. Parerea mea este ca aceasta o sa creasca, cel putin intr-o prima faza, cu un punct procentual, pentru ca altfel BNR nu va reusi sa-si atinga target-ul de inflatie. Este insa greu de spus cat va fi mentinuta aceasta majorare”, apreciaza Bogdan Mihoc, director de trezorerie la HVB Bank Romania.
El asteapta de altfel si o scumpire a creditelor in lei, chiar in viitorul apropiat.
“In prima parte a anului dobanzile active vor creste oricum, pentru ca BNR a inceput abia din decembrie sa sterilizeze intr-o mai mare proportie excesul de lichiditate din piata monetara, iar bancile au preferat sa amane transmiterea acestor miscari catre clienti pana dupa Sarbatori. Probabil vom vedea scumpiri la creditele in lei chiar din ianuarie”, mai spune Mihoc. Si el se asteapta la noi intariri ale leului in 2006, dar cu mentiunea ca “evolutia cursului depinde in continuare de interventiile BNR”.
Ionut Dumitru, head of research la Raiffeisen Bank, se asteapta ca BNR sa mentina dobanda de interventie la nivelul actual, desi o majorare ar fi justificabila.
“Cred ca dobanda de politica monetara va ramane cel putin la nivelul actual. In mod normal, in conditiile actuale ar fi necesara chiar o crestere a dobanzii, avand in vedere tinta extrem de ambitioasa asumata pentru 2006 si depasirea target-ului anul trecut. Dobanzile din economie depind foarte mult de dobanda de sterilizare a BNR. Daca se sterilizeaza tot excesul de lei din piata la o dobanda de 7,5% pe an, este posibil sa vedem o crestere usoara a dobanzilor pasive, cu pana la un punct procentual. La credite nu cred ca mai este loc pentru ieftiniri.
Pe de alta parte, dobanzile active sunt destul de rigide la cresteri”, spune Dumitru. In opinia lui, scaderea dobazilor la credite sub 10% pentru lei poate genera pierderi pentru o banca, in conditiile actuale de risc. El considera adecvata o dobanda de 12%-14% pe an pentru un credit in lei, cu fluctuatii in functie de produs si de profilul clientului.
O reducere a ecarturilor dintre dobanzi o vede probabila si Florian Libocor, analist financiar, care se asteapta ca pana la sfarsitul anului sa vedem si dobanzi usor mai mici.
“Strict orientativ, ar fi posibila o reducere cu 1 maxim 2 puncte procentuale a ecartului dintre dobanzile active medii si cele pasive medii. Astfel se poate asuma ca ratele medii ale dobanzilor ar putea ajunge pana in jurul a 7,5%-8,5% pe an pentru dobanzile active si 4%-5% pe an pentru dobanzile pasive la finalul anului”, mai spune Libocor.
El considera ca si anul acesta vor continua intrarile nete de capital in economie. Astfel, pentru 2006, anticipeaza o intarire in termeni nominali a leului fata de euro cu 6,5%, cu o marja de +/- un punct procentual. Intervalul de variatie reprezinta posibila abatere fata de 6,5% datorata unor situatii extraordinare si este mai putin o expresie a abaterii acceptate a inflatei (intervalul anuntat de BNR) de la tinta asumata oficial. In opinia lui, cea mai ampla miscare a cursului ar putea sa apara in primele luni ale anului.
“Dobanda de politica monetara a BNR va fi probabil cu un punct procentual mai jos la sfarsitul anului fata de nivelul actual. Aceasta nu exclude insa posibilitatea unor majorari intermediare, desi vin cu riscul de a altera echilibrul atins la sfarsitul lui 2005. Decizia BNR din decembrie de a mentine nivelul dobanzii la 7,5% pe an a fost solutia cea mai potrivita si, prin urmare, corecta”, spune Libocor.
Evolutia dobanzilor este din nou supusa actiunii unor factori contradictorii, apreciaza el. In timp ce incetinirea cresterii economice justifica o scadere a dobanzilor, scaderea somajului sub nivelul de 6% indica necesitatea unor majorari.
Pe de alta parte, scaderea somajului a aparut in contextul in care o mare parte din forta de munca a emigrat si nu prin creerea de noi locuri de munca in economia romaneasca. In acelasi timp, incetinirea cresterii economice vine dupa o expansiune in 2004 alimentata semnificativ de rezultatul din agricultura, care nu a putut fi insa valorificat.
Dupa o scadere dramatica in 2005, dealerii asteapta ca anul acesta dobanzile pe piata monetara sa mai coboare doar putin. Evolutia depinde insa de dinamica dobanzii de politica monetara, dar si de disponibilitatea BNR de a atrage excesul de lei din piata.
Leul va incheia anul mai puternic, spun dealerii, care asteapta in continuare intrari nete de capital. BNR agreeaza ideea unei aprecieri doar in termeni reali a leului, care sa nu mai alimenteze dezechilibrele din economie. In 2005 au aparut intrari masive de capitaluri speculative, care au apreciat leul.
Creditele in lei nu vor mai marca ieftiniri spectaculoase in 2006, asa cum s-a intamplat anul trecut. Analistii asteapta acum o unificare a dobanzilor percepute de diferitele banci comerciale, dupa ce anul trecut au aparut discrepante semnificative, pe fondul expectatiilor diferite. Opiniile sunt insa diferite, unii analisti prognozand scumpiri in viitorul apropiat, in timp ce altii vad posibile ieftiniri graduale.
Anul acesta ar putea sa aduca unele majorari ale dobanzilor la depozite, astfel incat acestea sa depaseasca, desi usor, nivelul inflatiei. Evolutia va depinde insa de nivelul excesului de lei din piata monetara, care in 2005 a impins dobanzile la minime istorice. Scaderile dramatice de anul trecut si-au pus amprenta asupra apetitului pentru economisire al populatiei, care a preferat sa se reorienteze catre consum.
Mai ramane loc pentru o noua explozie?
@ Bancile par hotarate sa continue lupta pentru cote pe piata de retail si in 2006. In opinia bancherilor, acesta ramane segmentul cu cel mai ridicat potential de crestere, in conditiile in care o parte importanta a populatiei nu detine inca un cont la banca. Pe de alta parte, oficialii BNR vorbesc deja despre o saturatie a acestei piete, in timp ce bancherii se gandesc la noi nise, cum ar fi produsele derivative. Creditul acordat populatiei a inregistrat anul trecut o noua explozie, dupa ce in 2004 cresterea fusese temperata.
@ Expansiunea a fost alimentata in special de finantarile in valuta. Intre timp BNR a luat masuri drastice pentru limitarea imprumutarii in valuta, care au impins competitia spre segmentul finantarii in lei. Scaderile de dobanzi din ultima parte a anului trecut au dus la cresterea peste asteptari a creditului in lei, care tinde astfel sa-l inlocuiasca pe cel in valuta in alimentarea consumului.
Prea putine finantari pentru companii
@ Creditul acordat companiilor a pierdut teren in fata celui de consum in ultimii ani. In timp ce BNR spera ca intentisificarea concurentei sa reorienteze bancile spre finantarea companiilor, bancherii se plang de lipsa proiectelor credibile de finantare din economie. Introducerea cotei unice si ieftinirea sensibila a finantarilor nu au reusit anul trecut sa imbunatateasca creditarea catre companii.
@ Scaderea finantarilor acordate companiilor echivaleaza cu o diminuare a capacitatii de investitii productive, fondurile fiind indrumate in schimb spre un consum sustinut din importuri.
@ Aceasta a contribuit la adancirea deficitelor externe, in conditiile in care exporturile nu au putut sa tina pasul cu importurile, iar creditele au fost finantate prin imprumuturi din strainatate.
Angajati mai putini, la mai multe unitati
@ Numarul de angajati din banci ar putea sa cunoasca o noua crestere anul acesta, in conditiile in care majoritatea jucatorilor au in plan extinderi agresive ale retelelor teritoriale.
@ Introducerea noilor tehnologii de comunicare si calcul a permis scaderea numarului de angajati din sistemul bancar in ultimii ani. Pe de alta parte, tot mai multe banci iau in considerare metode alternative de distributie a produselor si serviciilor, migrandu-se de la sucursalele standard si contactul direct client – ofiter bancar la comunicare electronica.
@ Pe de alta parte, bancherii prevad si o migrare a ponderii personalului de la operatiunile de back-office (suport), unde este folosita tot mai frecvent tehnologia, spre relatia directa cu clientul. Totodata, bancile iau in considerare crearea unei noi categorii de ofiteri, care se vor deplasa la client. liviu.chiru@zf.ro