O Românie asigurată este o Românie mai puțin vulnerabilă în calea riscurilor, una mai rezilientă și sustenabilă. Este o Românie a viitorului.
Prin rolul său în economie, industria de asigurări are un impact important, în creștere, cu o contribuție de peste 3,3 miliarde lei la PIB, cu peste 20.000 locuri de muncă create în mod direct și peste 1,2 miliarde lei taxe și impozite plătite către stat.
Protecția asiguraților în contextul pandemiei COVID-19
Chiar dacă primele contracte de asigurare au fost realizate în urmă cu aproximativ șase milenii, în vechiul Babilon, conceptul modern de asigurare a devenit popular în sec. XVII, în Marea Britanie, când comercianți, navigatori și bancheri au început să subscrie riscuri de asigurare pentru transportul maritim internațional de mărfuri. Astfel a apărut Lloyd’s of London, prima piață în care se plasau riscurile de transport ale comercianților maritimi.
Conceptul de asigurare era unul simplu, denumit “Risk Pooling”, și se păstrează și în zilele noastre. Acesta presupune gruparea unui număr cât mai mare de riscuri similare, ce nu se pot materializa, teoretic, în același timp. Un exemplu reprezentativ pentru acea perioadă sunt navele care efectuau transporturi maritime în diverse destinații, toate având riscuri de scufundare și de pierdere a mărfurilor. Pentru aceste riscuri, era asumată plata unor compensații bănești, în cazul în care evenimentele aveau loc, în schimbul achitării în avans a unei contribuții, anume prima de asigurare. Chiar dacă principiul este simplu, nu același lucru poate fi spus despre stabilirea condițiilor în care are loc plata, și despre stabilirea sumei necesare pentru acoperirea compensațiilor. Astfel, au luat naștere societățile de asigurări, specializate în acoperirea evenimentelor cu implicații financiare negative.
Atunci când stabilesc valoarea primelor de asigurare pentru contracte, societățile de asigurări se bazează de regulă atât pe date statistice disponibile public, dar mai ales pe datele acumulate din experiența proprie. Datorită îmbunătățirii constante a condițiilor de trai și a creșterii speranței de viață datele disponibile nu reflectă astfel evenimente catastrofale, întâmplate cu mult timp în urmă, sau care nu au avut loc niciodată (războaie, epidemii și pandemii, evenimente nucleare, ș.a.). Acesta este motivul pentru care, inclusiv la nivel internațional, majoritatea societăților de asigurări nu acoperă astfel de consecințe, incluzându-le în categoria evenimentelor excluse.
O altă categorie de evenimente neacoperite în general de contractele de asigurare este cea a comportamentelor sociale dăunătoare, precum participarea voluntară la săvârșirea de infracțiuni. Acest tip de situații este menționat frecvent în lista evenimentelor pentru care nu se plătesc despăgubiri. Astfel de excluderi sunt prevăzute adesea, la rândul lor, în contractele de reasigurare, pe care asigurătorii le încheie cu societăți internaționale specializate, în vederea cedării unei părți a riscurilor asumate, mai ales în cazul contractelor cu valori mari. Modificarea acestor excluderi presupune negocieri cu societățile de reasigurare, acestea trebuind, la rândul lor, să accepte preluarea riscurilor în noile condiții.
Pandemia provocată de virusul SARS-CoV-2 a luat prin surprindere întreaga lume în anul 2020 și a generat, până la ora actuală, pierderea a mai mult de 5 milioane de vieți la nivel global, dintr-un total de peste 250 de milioane de persoane infectate. Totodată, aceasta a provocat consecințe economice profunde, atât prin diversele măsuri luate pentru limitarea răspândirii virusului, dar și prin modificarea comportamentului oamenilor, generată de noul context.
În ciuda acestui context extrem de complex și volatil, așa cum rezultă din datele disponibile public, majoritatea asigurătorilor din România nu a aplicat excluderile pentru pandemii (prevăzute, de regulă, în condițiile contractuale) și a acoperit inclusiv evenimentele rezultate din infectarea cu virusul SARS-CoV-2 în ceea ce privește asigurările de persoane. Companiile de asigurare au luat aceste decizii, în mod individual, pentru a veni în sprijinul clienților, al societății și economiei românești. Ca rezultat, la ora actuală, datele agregate de UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România și comunicate public de către asociație arată că indemnizațiile plătite clienților pentru evenimentele legate de îmbolnăvirea de COVID-19 au depășit valoarea de 9 milioane de euro.
În ceea ce privește produsele destinate mediului de afaceri, așa cum rezultă de asemenea din campania de informare realizată de UNSAR, încă din prima perioadă a restricțiilor impuse pentru limitarea răspândirii pandemiei, la nivelul industriei de asigurări a existat o preocupare pentru flexibilizarea soluțiilor de asigurare în beneficiul clienților. Astfel, pentru a sprijini continuitatea afacerilor, în perioada stării de urgență au fost introduse, în funcție de politica comercială a fiecărui asigurător, diverse măsuri de redimensionare a acoperirilor, de amânare a scadenței de plată a primelor sau chiar de “înghețare” a contractelor de asigurare.
Desigur, în continuare, în momentul în care au existat la nivel mondial mai multe date despre felul în care COVID-19 se răspândește și care sunt efectele lui, dar și informații comunicate în plan local de către autorități, într‑un mod cât se poate de transparent, s‑a configurat nevoia obiectivă de a oferi o acoperire specifică acestui risc. Acesta este contextul în care o serie de asigurători din România au lansat, încă din primele luni ale pandemiei, produse dedicate, care acoperă exact riscurile rezultate din îmbolnăvirea de COVID-19.
Contextul crizei economice și sanitare a evoluat, și, o dată cu ieșirea din starea de urgență, companiile și-au reluat activitatea și au avut o nevoie tot mai mare de a‑și asigura angajații, pentru a veni cu un sprijin suplimentar în cazul în care un angajat se îmbolnăvește, este spitalizat sau chiar se ajunge până la situația nefericită a unui deces. Astfel, produsele de asigurare create în acest sens de către asigurători, în condițiile speciale din această perioadă, sunt un instrument de protecție important, care are rolul de a sprijini atât asigurații, cât și mediul de afaceri, ca soluție prin care companiile își arată grija și preocuparea față de angajații lor.
Pandemia a reconfigurat, așadar, inclusiv produsele de asigurare, un efect important legat de acest context fiind dezvoltarea accelerată a zonei de digitalizare, care a transformat atât procesele de lucru, cât și comportamentele clienților. Companiile de asigurări s-au adaptat, la rândul lor, mutând procesele preponderent în mediul online, pentru continuitatea activității. Unele dintre acestea au dezvoltat într-un mod agil servicii inovatoare, care să ofere rapiditate și accesibilitate în interacțiunea cu clienții, în condiții de siguranță. Este un proces anticipat a continua, prin adaptarea soluțiilor și serviciilor la nevoile reale ale clienților de asigurări.
Chiar și în vremuri dificile, industria de asigurări a continuat să contribuie la dezvoltarea economică a României, inclusiv prin preluarea riscurilor generate de diverse proiecte de dezvoltare, de la proiecte majore de infrastructură, la lucrări complexe de construcții rezidențiale și industriale.
Acestea sunt o dovadă a faptului că asigurările reprezintă o componentă esențială în cadrul oricărei economii în curs de dezvoltare, iar România nu face excepție. Beneficiind și de experiența internațională, este cert că piața de asigurări din țara noastră va continua să evolueze, în același ritm cu economia, sprijinind creșterea acesteia.
Paul CAZACU, Membru al Consiliului Director, UNSAR