Klaus Schőnherr

Luptele Wehrmachtului în România

1944

Editura Militară

Traducere din limba germană de Elena Matei. Ediția a doua, revizuită și adăugită.

În timp ce, în România, evenimentele politice și militare din 1944 au reprezentat un punct de turnură pentru țară și locuitorii ei, din perspectiva germană, în contextul general al războiului – mai presus de toate, debarcarea Aliaților în Franța –, aceste evenimente au avut o importanță redusă. De aceea, evenimentele din 1944 din România au avut parte de un interes redus în istoriografia germană, fiind abordate în principal în literatura memorialistică generală a Wehrmachtului. Odată cu lucrarea Luptele Wehrmachtului în România. 1944, analiza unui volum mare de documente din arhivele românești și germane a făcut posibilă o nouă perspectivă asupra cursului evenimentelor politice și militare. Aceste rezultate au probat imaginea dominantă de până atunci asupra evenimentelor militare și politice din vara lui 1944 în România.
Luptele Wehrmachtului în România. 1944 a apărut într-o formă verificată și redusă în volumul opt al monografiei Reichul german și cel de-al Doilea Război Mondial, sub titlul Lupta în retragere în România și Transilvania.

„Pentru istoriografia română, lucrarea domnului Schőnherr – scrie General-maior (r) dr. Mihail E. Ionescu, directorul Institutului pentru Studii Politice

de Apărare și Istorie Militară – are o importanță aparte, deoarece oferă viziunea germană asu­pra schimbării de fronturi a României. În buna tradiție a șco­lii istoriografice germane, autorul și-a fundamentat demersul pe o solidă investigare a izvoarelor primare aferente perioadei, efectuând o analiză sobră și profundă. De mare importanță este și faptul să autorul folosește multe documente din arhive­le românești, pe care le-a consultat timp de câțiva ani buni.

Lucrarea analizează trei mari secvențe ale raporturilor româno-germane din anul 1944 – „bătălia Moldovei”, respec­tiv operațiile trupelor române și germane în perioada martie-august 1944; schimbarea de alianță de la 23 august 1944 și consecințele sale asupra raporturilor bilaterale și a mersului întregului război; confruntările din lunile septembrie-octombrie 1944 din nord-vestul României. Referitor la primul as­pect, autorul evidențiază contribuția aliatului român, în lunile martie-aprilie 1944, la oprirea ofensivei sovietice și stabilizarea frontului în Moldova și Basarabia, între Carpații Orientali și Nistru. În perioada următoare, înaltul Comandament Ger­man s-a confruntat cu o serioasă criză de efective, ceea ce l-a obligat să deplaseze o serie de mari unități din dispozitivul din estul României pe frontul central al înfruntării cu forțele sovietice. Acest lucru a îngrijorat autoritățile statului român, mareșalul Ion Antonescu subliniind în mod repetat că, în aceste condiții, lupta comună are puține șanse să continue.

Foarte interesante și relativ noi sunt informațiile și apre­cierile eșaloanelor germane, în primul rând ale comandamen­tului Grupului de Armate „Ucraina de Sud”, asupra evoluției situației interne din România. Ele confirmau faptul că atât pe front, cât mai ales în București, se acționa tot mai mult în di­recția reorientării politicii externe. Din acest punct de vedere opiniile Grupului de Armate „Ucraina de Sud” erau diferite față de cele ale Legației de la București, conduse de baronul Manfred von Kiilinger, încrezător în soliditatea regimului Ion Antonescu.

Cât privește întoarcerea de arme de la 23 august, autorul aduce noi informații cu susținerea ideii că opinia deformată a lui Hitler despre evenimentele de la București a reprezentat cauza principală care a dus la instituirea stării de război dintre foștii aliați.

Ultima mare secțiune a lucrării abordează confruntările din lunile septembrie-octombrie, ce au avut drept rezultat re­tragerea trupelor germane, la sfârșitul lunii octombrie 1944, de pe întreg teritoriul român.

În ansamblu, valoroasa lucrare a locotenent-colonelului Klaus Schőnherr reprezintă un eveniment științific pentru comunitatea istoricilor din România, contribuind la înțelegerea mai profundă a unei problematici spinoase, nelipsită de con­troverse.