Statele Unite au suspendat ajutoare militare in valoare de 47,6 milioane de dolari  pentru 35 de tari care nu au semnat, pana in prezent, acorduri bilaterale cu Washingtonul in care se obliga sa nu trimita cetateni americani in fata Curtii Penanle Internationale (CPI), de la Haga. Printre aceste tari se numara si Bulgaria (care pierde astfel, 20 de milioane de dolari) si alte cinci tari est europene care se pregatesc sa intre in NATO: Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia. Croatia se afla si ea pe lista de pe care au fost exceptate 22 de  tari, considerate aliati fideli, desi nu au semnat tratatul SUA . Intre aceste state se numara Israelul, Egiptul si Argentina. Ministrul apararii Ioan Mircea Pascu a declarat ca Romania nu se afla pe lista sanctionatilor intrucat a semnat un astfel de acord. De altfel, Romania este primul stat din lume care a facut un asemenea gest, lucru care i-a atras critici dure din partea UE. Din aceasta cauza, tratatul nu a fost ratificat de Parlamentul roman desi el a fost semnat acum aproape un an. Ajutorul pentru anul acesta primit de la SUA pentru modernizarea armatei romane este de aproximativ 11 milioane de dolari.
 Victima principala a acestei decizii este Columbia care primeste din partea SUA un ajutor foarte mare, in cadrul programului de combatere a drogurilor. Din 2000, cand a fost lansat acest program, Columbia a primit un ajutor financiar de aproximativ 2 miliarde de dolari.
Si Bush acorda derogari
Administratia americana a luat aceasta masura ca urmare a unei legi care a intrat in vigoare la 1 iulie. Aceasta prevede inghetarea ajutorului pentru 90 de tari care au semnat Tratatul de la Roma de infiintare a CPI dar presedintele Bush a dat derogari pentru tarile care au semnat tratate bilaterale privind Curtea Penala Internationala. SUA cred ca, astfel, vor obliga aceste tari sa semneze tratate bilaterale. Americanii contesta legitimitatea CPI care prevede ca un stat semnatar al Tratatului va trimite un cetatean, indiferent de nationalitatea sa, in fata Curtii internationale, in cazul in care acesta este acuzat de crime de razboi, crime impotriva umanitatii sau genocid. SUA doresc ca cetatenii americani sa fie exceptati de la aceasta prevedere. Washingtonul motiveaza ca militarii sai ar putea fi trimisi in fata inaltei curti din razbunare. Pozitia americanilor a fost aspru criticata de europeni care au solititat tarilor candidate sa nu semneze un astfel de tratat iar acestea s-au aliniat pozitiei UE. Statele est-europene candidate la NATO, care au adoptat pozitia UE fata de CPI, nu au fost surprinse de decizia Casei Albe, iar suspendarea ajutorului militar nu le-a afectat in mod deosebit pentru ca fondurile acordate anul acesta au fost deja cheltuite. Totusi, oficialii est-europeni sint nemultumiti ca au fost obligati sa aleaga intre Statele Unite, pe de o parte, si UE si CPI, pe de alta parte. Oficialii bulgari au apreciat, ieri, ca aceasta situatie este temporata. Bulgaria, care a primit aul acesta un ajutor militar de 20 de milioane de  dolari primise prmisiunea ca aceasta suma va fi dublata.