4 + 3 = ?

Romania a sustinut, recent, examenul anual in fata Consiliului Directorilor FMI. An de an, forul executiv al Fondului Monetar International examineaza toate economiile tarilor membre, fara exceptie, fie ca au, fie ca nu au acorduri de imprumut. Evaluarea economica a Romaniei a fost facuta pe baza unui raport amanuntit, intocmit de o delegatie a FMI, care a avut consultari cu autoritatile de la Bucuresti la sfarsitul anului trecut.
Comunicatul FMI, dat publicitatii zilele trecute, arata ca Romania a promovat examenul. Fapt important, mai ales ca, in opinia FMI, “pana nu demult, performantele macroeconomice ale Romaniei au fost slabe”.
Pentru a avea o reprezentare clara a pasilor inainte facuti de tara noastra, care sa ne si fereasca de alunecari in subiectivism, e bine sa pornim de la renumitul careu magic al optimului economic. Patru dimensiuni dau, in orice tip de economie, imaginea cea mai semnificativa a performantelor unei tari. Sau a lipsei de performante. Ele sunt: 1) dinamica produsului intern brut; 2) echilibrul intern; 3) echilibrul extern; 4) ocuparea fortei de munca. Fara indoiala ca nu poate fi decat incitant modul in care economia romaneasca, acolo, la Fondul Monetar International, li s-a infatisat Directorilor Executivi, dupa ce au privit-o prin cele patru mari lentile.
Dinamica PIB-ului este, desigur, dimensiunea cea mai relevanta. Comunicatul FMI mentioneaza, referindu-se la cresterile produsului intern brut, ca “au fost printre cele mai ridicate din regiune”. Asadar, nu mai suntem doar detinatori ai “lanternei rosii”, ci incepem sa concuram si pentru locuri din varful clasamentului. Acest salt il datoram, asa cum apreciaza Consiliul Directorilor FMI, indeosebi acelor beneficii “aduse de investitiile private in industriile producatoare de bunuri de consum, orientate catre export, si de castigurile de competitivitate obtinute prin ajustarea, inca din 1999, a ratei de schimb reale”.
Echilibrul intern este cea de-a doua dimensiune a careului. Progresele Romaniei sunt si aici notabile. Comunicatul precizeaza: “Performanta macroeconomica a fost considerata incurajatoare, FMI mentionand, totodata, reducerea deficitului bugetar si a deficitului din sectorul public, diminuarea ratei inflatiei si consolidarea substantiala a pozitiei externe”. Mentiuni speciale: politica monetara, care a contribuit la scaderea ratei inflatiei si starea de sanatate a sistemului bancar, care s-a ameliorat.
In privinta celei de-a treia dimensiuni, este remarcata “consolidarea substantiala a pozitiei externe”. FMI a laudat autoritatile de la Bucuresti pentru cresterea exporturilor si incetinirea expansiunii importurilor, in general pentru grija de a limita deficitul de cont curent.
In fine, a patra dimensiune: ocuparea fortei de munca. Faptul ca nu apare nici o referire la somaj poate fi incurajator. FMI nu vede vreun pericol apropiat. Totodata, este semnalata ca fapt pozitiv reducerea fortei de munca din intreprinderile de stat, fiind consemnata insa cerinta ca procesul sa nu-si incetineasca ritmul. Pentru absorbtia personalului disponibilizat, FMI vede o unica solutie: “eliminarea barierelor din calea deschiderii de firme mici si mijlocii”.
Dincolo de cele patru dimensiuni, de ordin general, ce dau imaginea oricarei economii, FMI a luat in discutie si trei aspecte specifice economiei Romaniei: 1) intarzierea restructurarii; 2) ritmul prea lent al imbunatatirii mediului de afaceri; 3) un raport mai putin echilibrat intre nivelul veniturilor si performantele economice. Comunicatul pune in evidenta mai ales “progresul lent al procesului de privatizare, care continua sa afecteze economia Romaniei si, ca urmare, sectorul privat are una dintre cele mai reduse cote din PIB dintre statele candidate la integrarea in Uniunea Europeana”. De aici concluzia ca e timpul sa fie grabita accelerarea reformelor structurale, care sa includa consolidarea eficientei intreprinderilor de stat, finalizarea procesului de privatizare si sporirea eforturilor de ameliorare a climatului de afaceri. In acelasi timp, “stabilirea unei discipline salariale in sectorul public este vitala pentru imbunatatirea disciplinei financiare si reducerea pierderilor”.
Socotind, ar fi gresit sa spunem ca 4+3=7. Mai degraba fac 77, fiindca numai din aceste trei aspecte specifice se desprind nenumarate probleme a caror rezolvare nu mai poate fi intarziata. Solutionarea lor grabnica, asa cum se arata si in comunicatul FMI, “este o conditie esentiala pentru incheierea tranzitiei spre o economie de piata functionala si intrarea in Uniunea Europeana”.