Firma americana Bechtel, care a inceput recrutarile pentru personalul necesar primului tronson al autostrazii Transilvania, va avea pana in septembrie 410 de angajati din Romania.



Dupa ce in prima perioada au fost angajati 123 cetateni romania pentru sectiunea 2B, Campia Turzii – Cluj (Gilau), proiectul Autostrada Transilvania in luna august, Bechtel a angajat pentru tronsonul Campia Turzii-Gilau 87 de persoane urmand ca in luna septembrie sa fie angajati inca 198 de oameni.



“Noi consideram ca proiectul autostrazii Transilvania este un proiect romanesc si dorim sa angajam cat mai multi romani cu putinta”, a declarat pentru ZF Transilvania Bogdan Sgarcitu, manager de comunicare al Bechtel Romania. In ultima saptamana site-urile cu oferte de pozitii, Inspectoratele Teritoriale de Munca si presa locala au fost ocupate cu ofertele Bechtel.



Serviciul de personal de la Bechtele realizeaza o baza de date cu forta de munca disponibila si, chiar daca unii dintre candidati nu sunt acceptati, ei raman potentiali pentru viitoarele campanii de angajare.



Proiectul americanilor de la Bechtel nu va avea doar influente directe, pentru cei angajati in constructia autostrazii, ci va avea un impact mai larg asupra business-ului din Cluj si imprejurimi.



Spre exemplu, reprezentantii firmelor de servicii de proiectare din Cluj considera ca autostrada Brasov-Bors trebuie privita prin prisma importantei globale, cu toate ca vor exista influente locale in fiecare din zonele tranzitate de proiectul european. Pentru Serban Tiganas, asociat la una dintre firmele de proiectare clujene, calea de acces spre Cluj este importanta, deoarece ea va concentreze interesul spre orasul Cluj.



“Ofertele de servicii din Cluj vor deveni accesibile pentru un numar mai mare de cetateni. Pachetele comerciale si cele financiar-bancare pot fi mai usor cumparate de aria transilvaneana extinsa, iar judetele limitrofe vor putea cumpara produse sI servicii din Cluj”, explica Serban Tiganas. Arhitectul clujean considera ca pretul terenului intravilan nu poate fi influentat semnificativ de constructia autostrazii.



Alti arhitecti clujeni sunt de parere ca zona Cluj-Turda incepe deja sa reprezinte interes pentru foarte multi investitori. “Centre de logistica, fabrica de gips-carton, proiecte pentru complexe comerciale sunt vehiculate deja in Turda”, afirma Claudiu Botea, de la Arhimar.



Pe de alta parte, urbanistul Emanoil Tudose considera ca cea mai importanta problema vizeaza asigurarea legaturii dintre autostrada si Cluj. “Nu poate ramane doar drumul din Floresti, pentru ca asta ar insemna plasarea in comuna clujeana a 20 de treceri de pietoni, 30 de semafoare si a altor “instrumente” de trafic. In plus, soferul coboara de pe autostrada si ajunge in numai cateva secunde de la peste 100 de kilometri la ora la 30″, explica Tudose care subliniaza ca intre autostrada si Cluj trebuie gandit un drum rapid care sa faca tranzitia fireasca de la viteze de peste 100 de kilometri la ora la limitele impuse in oras. “Cred ca explozia investitiilor legate de autostrada consta tocmai in aceasta legatura dintre aceasta si Cluj”, afirma urbanistul clujean.



Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului si compania americana Bechtel International au semnat, la sfarsitul anului trecut, un contract pentru construirea autostrazii Brasov-Cluj-Oradea-Bors, proiect in valoare totala de 2,5 miliarde dolari. Lucrarile pentru realizarea autostrazii, cu o lungime de 415 kilometri, au inceput in vara acestui an si vor fi finalizate in 2012. transilvania@zf.ro