Băncile europene reduc personalul în cel mai rapid ritm de după colapsul băncii americane Lehman Brothers din 2008, anunțând de la începutul anului eliminarea a 67.000 de locuri de muncă, dintre care 40.000 numai în ultima lună, în condițiile în care temerile privind bonitatea unor state precum Italia sau Franța bântuie piețele financiare, scrie Bloomberg.
Cele mai multe eliminări de posturi au fost anunțate de la începutul acestui an de bănci britanice – 50.000. Spre comparație, instituțiile de credit din SUA renunță la 10.500 de angajați. Îngrijorările privind sănătatea financiară a unor economii europene majore sufocă operațiunile de trading, reduc valoarea acțiunilor și obligațiunilor, ceea ce afectează veniturile băncilor, și descurajează instituțiile de credit să se angajeze în fuziuni sau achiziții.
Finanțele băncilor occidentale ar putea primi o lovitură și din estul Europei, unde aprecierea francului elvețian face dificilă rambursarea împrumuturilor denominate în această monedă, avertizează UBS Wealth Management.
UBS, cea mai mare bancă elvețiană, a anunțat la începutul săptămânii că reduce cu 3.500 sau 5% numărul angajaților, în principal la diviziile de investiții. În Marea Britanie, la începutul lunii august, HSBC a anunțat că renunță la 30.000 de locuri de muncă. Barclays reduce personalul cu 3.000, iar Royal Bank of Scotland elimină de pe state 2.000 de posturi. Credit Suisse, un alt creditor elvețian, a anunțat 2.000 de tăieri.
“Este o baie de sânge și mă aștept ca situația să se înrăutățească. Cred că mulți dintre cei concediați nu-și vor găsi loc de muncă. Nimeni nu vrea să vorbească despre angajări, oricât de bun ai fi. Viața va fi foarte dificilă în următorii doi-trei ani”, spune Jonathan Evans, președinte al firmei de recrutare Sammons Associates.
Credit Suisse și UBS au raportat scăderea cu 71% a veniturilor din investiții în al doilea trimestru. Un indice al Bloomberg, care are în componență acțiuni ale 46 de bănci și companii financiare europene, a pierdut 31% din valoare de la începutul anului. Titlurile RBS s-au prăbușit cu 49% în aceeași perioadă, iar cele ale Societe Generale au căzut cu 48%. Bănci incluzând UniCredit, Erste și Raiffeisen au acordate împrumuturi de 80 miliarde franci elvețieni (70,1 miliarde euro) în Ungaria, Polonia și Croația. Ratele debitorilor de aici au crescut după ce francul s-a apreciat cu 8% în raport cu forintul, cu 14% față de zlot și cu 10% față de kuna croată începând cu luna mai.
“Problemele tot mai mari pe care le întâmpină debitorii unguri, polonezi și croați legate de ipotecile denominate în franci și creditele de consum ar putea trimite unde de șoc în zona euro. Este ceva ce nu se regăsește pe radarul multor investitori”, spune Kilian Reber, un analist specializat pe piețele emergente. El apreciază că sunt șanse de 20-30% ca problema aprecierii francului din Europa de Est să provoace default-urui în regiune, amplificând criza datoriilor din zona euro și forțând creditorii să ceară din nou ajutor.
Investitorii consideră francul o investiție sigură pe timp de criză. Pentru a tempera aprecierea monedei, banca centrală a pompat franci pe piețe, iar analiștii se așteaptă la măsuri mai drastice.