8 Mile

Eminem nu mai e Eminem! Serios, acest film ar putea sa aiba ca efect deturnarea preferintelor unui mare numar de fani ai rapperului american, care il apreciau tocmai pentru radicalismele lui, atat de “curajoase” intr-o lume dominata de political corectness. Pentru ca tot filmul (narcisist de altfel) se invarte in jurul cosmetizarii imaginii sale de pana acum. Si totul incepe cu alegerea scenaristului, deloc inspirata, dar posibil motivata de filmul de debut al acestuia (Johns), care trateaza tema homosexualitatii. In rest, echipa selectionata de Brian Grazer (care a produs si A Beautiful Mind) ii mai include pe Mekhi Phiper (O), Brittany Murphy, Kim Basinger. Te-ai fi asteptat ca o colaborare Basinger – regizorul Curtis Hanson sa duca la ceva cel putin substantial prin comparatie cu L.A. Confidential – rezultatul colaborarii lor anterioare, dar nu e cazul. “Mana” regizorului lui Wonder Boys nu se simte decat in imaginea deprimanta a unui Detroit decrepit si murdar, plin de case abandonate si de magazine si depozite ce stau sa se prabuseasca – imagine care aminteste de preferinta regizorului pentru orase in declin identitar (ca si Pittsburghul din filmul precedent). Mai evidenta e tehnica lui Rodrigo Prieto (Frida, Amores perros): miscarea concentrica a camerei in jurul unui personaj/grup de personaje cu variatia aproape ametitoare a unghiurilor; e tehnica folosita in  Amores perros pentru filmarea luptelor de caini.
E clar insa ca principalul defect al fimului e scenariul; stii mereu ce se va intampla, tocmai datorita faptului ca scopul evident e reabilitarea lui Eminem. In rolul lui Jimmy Smith Jr. – aka Bunny Rabbit, acesta se dovedeste devotat surorii sale Lily in lipsa tatalui; ia apararea homosexualilor la locul de munca, e constant inselat de femei (Janeane il minte, Alex il insala iar mama alcoolica ii face cadou o masina care nu merge) – un soi de scuza pentru atitudinea misogina, dar si o exploatare a notorietatii proceselor cu mama sa. Accentul cade pe virtutile prieteniei intre masculi (?): Cheddar Bob, Sol George, DJ Iz si in special Future (inspirat probabil dupa Dr. Dre) il sprijina constant pe Rabbit in eforturile lui de a se afirma pe scena hip-hop a Detroitului. Cam ciudat pentru Eminem, ale carui versuri suna cu totul altfel: Friends are people that you think are your friends/ But they really are your enemies, with secret identities/ and disguises, to hide they true colors. Componenta multirasiala a acestui grup de prieteni are insa o implicatie secundara: e Rabbit/Eminem o noua incarnare a ceea ce Norman Mailer numea the White Negro? Aderenta sa – el fiind considerat “white trash” – la cultura neagra a hip-hopului pare maxima; iar pentru o ureche needucata (ca a mea) lupta rap microfon la microfon dintre Rabbit si  Papa Doc e indecisa caci rimele par la fel de bune, textele la fel de vulgare si de pline de umor gros incat ajung sa ma intreb daca nu cumva Eminem are succesul de acum doar pentru ca e un alb care a dus procesul de asimilare in alta cultura pana la ultimul nivel.
* 8 Mile, S.U.A., 2002, Regia: Curtis Hanson, Scenariul: Scott Silver. Cu: Eminem, Kim Basinger, Brittany Murphy.

Acest material apare in Ziarul de Duminica, suplimentul cultural al Ziarului Financiar