Impactul majorarii dobanzii de interventie de catre Banca Nationala din august a fost limitat si s-a reflectat mai mult in dobanzile platite de banci la depozitele atrase, a afirmat ieri Radu Craciun, senior analist la ABN AMRO Bank, cu ocazia seminarului “Zilele Biz” organizat de Business Media Group. Mai mult el spune ca, lichiditatea mare de care dispun bancile acum, generata si de diminuarea foarte puternica a activitatii pe piata primara a titlurilor de stat, face ca apetitul bancilor pentru a acorda credite sa fie inca ridicat.
Incepand cu luna august, la indemnul expertilor FMI care atrageau atentia ca expansiunea creditului neguvernamental este mult prea mare, dar si pentru ca a sesizat pericolul unui dezechilibru in timp pe piata valutara, BNR a majorat cu un punct procentual rata de interventie pe piata monetara. Masura a fost urmata, la inceputul lui octombrie, de o noua crestere, de la 19,25% la 20,25%, a dobanzii cu care BNR atrage surplusul de lichiditate de la bancile comerciale.
In opinia analistului ABN AMRO, in ciuda masurii luate de banca centrala volumul imprumuturilor acordate de banci populatiei si firmelor se va mentine pe un trend puternic asccendent.
El a explicat ca o majorare cu un punct procentual a dobanzilor practicate de banci la creditele pentru consum ar ridica rata lunara platita de persoanele fizice cu numai 20.000 -30.000 de lei, suma care nu va taia din apetitul pentru achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata.
“In ceea ce priveste creditul corporatist, o dobanda cu un punct procentual mai sus ar putea sa creeze unele tensiuni in randul firmelor. Este posibil ca firmele private sa se reorienteze catre finantarile in valuta, in timp ce societatile de stat nu vor fi preocupate de costuri, atat timp cat acopera cheltuielile pentru importurile de materii prime si energie, absolut necesare”, a afirmat Craciun.
El a atras atentia ca in august, dupa sapte luni consecutive de declin a ponderii creditelor in valuta in total credite, aceasta a inceput din nou sa creasca. “Este un semn ca firmele sunt dispuse sa-si minimizeze costurile prin reorientarea catre finantarile in euro sau dolari”.
El sustine ca un impact puternic ar putea sa fie consemnat in urma unei majorari de dobanda de 3-5 puncte procentuale. In acest caz, insa, efectele negative ar fi mult mai numeroase decat beneficiile.
O miscare mai ampla in urcare a dobanzilor la lei face dificila rambursarea imprumuturilor si va afecta atat sectorul privat, performant, cat si cel de stat, avand ca rezultat o incetinire a cresteri economice. Concomitent, firmele se vor muta pe finantarile in valuta, ajutate de costul redus prin politica de apreciere reala, ceea ce ar putea creste riscul in sistemul bancar.