Noua lege a sănătății va începe cu un capitol dedicat spitalelor, segment care consumă cele mai multe resurse din domeniul sanitar și care are la dispoziție fonduri de aproximativ 7 mld. lei (1,6 mld. euro).
Ministerul Sănătății a postat vineri pe site-ul propriu un prim capitol din viitoarea lege a sănătății, formă care a rezultat din discuțiile oficialilor instituției cu actorii din sistemul sanitar și care urmează să fie finalizată în perioada următoare.
Documentul apare la aproape trei luni de a momentul la care autoritățile au retras din dezbatere un alt proiect de lege din domeniul sănătății, la presiunea oamenilor.
Precedentul proiect, care propunea cedarea de către stat a administrării celor 4 miliarde de euro care sunt strânși anual la Casa de Asigurări de Sănătate către firme de asigurări private, a plecat de la consilierii președintelui Traian Băsescu și a fost învăluit timp de mai multe luni în mister.
Ministerul i-a chemat de această dată la consultări pe toți actorii din sistemul saniar și au pus pe site o variantă intermediară.
“Titlul referitor la organizarea și funcționarea spitalelor are drept scop introducerea conceptului de autoguvernare a spitalului prin creșterea libertății manageriale”, au spus reprezentanții Ministerului Sănătății.
Ce propuneri de schimbări în spitale sunt formulate
Criticile la adresa calității serviciilor medicale în special de la nivelul spitalelor s-au înmulțit în ultima perioadă, iar ministerul propune ca soluție posibilitatea reorganizării acestora în fundații și scoatea lor de sub tutela statului astfel încât, printr-o mare autonomie pentru echipa de conducere, ar putea să angajeze oameni noi, mai bine pregătiți, și să remunereze personalul fără a se supune “rigorilor bugetare”. Întrebarea este de unde vor veni acești bani în plus.
“Spitalele se organizează și funcționează, în funcție de regimul proprietății, în: spitale publice (organizate ca instituții publice sau fundații, aflate în administrarea Ministerului Sănătății, a ministerelor cu rețea sanitară proprie, a universităților de medicină și farmacie și a autorităților publice locale), spitale private (organizate ca persoane juridice de drept privat), spitale publice cu structuri în care se desfășoară activitate privată”, se arată în documentul de pe site-ul Ministerului Sănătății.
De asemenea, spitalele publice vor putea să obțină venituri din contracte încheiate atât cu asigurători publici, cât și privați.
Spitalele consumă 38% din banii CNAS
În ultimii doi ani, fondurile alocate spitalelor au avut scăderi, însă cu toate acestea sumele sunt semnificativ mai mari comparativ cu nivelul anului 2006, spre exemplu. Dacă în 2006 spitalele beneficiau de aproape 5 mld. lei (1,4 mld. euro), anul trecut spitalele aveau la dispoziție 7 mld. lei (1,6 mld. euro), potrivit datelor prezentate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Cheltuielile cu spitalele reprezintă 38% din totalul cheltuielilor CNAS, urmate de medicamente care au un procent de 36%. Totodată, cheltuielile cu medicina primară (medicii de familie) reprezintă numai 6%.
“Am solicitat reprezentanților spitalelor publice și private să analizeze textul documentului și să facă propuneri de completare sau modificare a acestuia până miercuri 11 aprilie”, a spus Vasile Cepoi, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății.
În România există aproximativ 460 de spitale (atât de stat, cât și private), iar dintre acestea 22 sunt private (de dimensiuni mari și medii).