A doua industrializare a Romaniei

Recordul inregistrat de exporturi in februarie arata ca economia romaneasca este pe cale de a intra intr-un nou ciclu de crestere economica, dupa cel din perioada 2000-2004, absorbind aprecierea leului si cresterea tarifelor la utilitati.

Exporturile din februarie s-au ridicat la 2,1 miliarde euro, cel mai mare nivel lunar din istorie, iar valoarea este cu atat mai buna cu cat aceasta este cea mai scurta luna din an. In plus, structura exporturilor este pe cale sa se schimbe fundamental.

Pornit in 2000, valul anterior de crestere economica a avut un varf de 9,7% in trimestrul III din 2004 fata de acelasi trimestru din anul anterior, pentru ca sa coboare apoi pana la doar 1,8% in trimestrul II din 2006.

Cea mai mare problema a economiei dupa 2002 a fost alunecarea dinspre o crestere bazata pe oferta spre una bazata pe consum, iar 2005 a fost un an de varf din acest punct de vedere, cand consumul privat a fost de 9%, fata de o crestere economica de 4,1% si o crestere a productiei industriale de doar 2,5%. Daca “driver-ul” economiei este consumul fara acoperire din productia interna, exista riscul dezechilibrului extern.

Insa ultimele date arata ca avem sanse sa ne revenim, adica sa avem iarasi crestere economica bazata din ce in ce mai mult pe export. In ianuarie productia industriala a crescut cu 4,2%, iar exporturile din februarie arata ca este posibil ca in februarie cresterea productiei sa fie in jur de 5%. Insa ceea ce este important este diferenta de structura dintre exporturile de acum si cele de acum 4-5 ani. In 2002, imbracamintea si incaltamintea reprezentau 33% din totalul exporturilor, iar pe primele doua luni din acest an ponderea este de numai 23%. In schimb, aparatura (care include masini si dispozitive mecanice, aparatele si echipamente electrice) impreuna cu mijloacele de transport au crescut de la o pondere de 21% la 28% din exporturi. Aceasta inseamna ca exportam mai mult “creier” decat munca bruta, exact de ceea ce avem nevoie pentru a supravietui (cu profit) in economia globala.

Practic, investitiile straine facute intre 2000 si 2005 in fabrici de echipamente auto in vestul tarii, dar si pe platforma auto de la Pitesti incep sa se vada.

Acum este a doua industrializare a Romaniei, care vine gradual de la vest, bazata pe investitii straine. De altfel, si multe companii cu capital romanesc dau semne ca au asimilat cresterea leului si a tarifelor la energie prin taieri de costuri, orientarea catre produse cu valoare adaugata mai mare pentru piata externa sau vanzari mai mari pe piata interna. Semnalul bun a aparut de fapt la sfarsitul anului trecut. In ultimul trimestru din 2005 a fost cel mai mare ritm de crestere al investitiilor (formarea bruta de capital fix) din istorie, de 21,3%, fata de 11% in trimestrul III, 9% in trim. II si 5% in trim. I. Companiile au investit mai mult pentru ca au avut la dispozitie mai multi bani ca urmare a introducerii cotei unice, dar si ca urmare a scaderii dobanzilor.

Daca reducerea fiscalitatii nu va fi insotita de restructurarea drastica a sectorului public – in acest moment o adevarata gaura neagra a economiei, echivalenta cu situatia din companiile de stat gen Sidex inainte de privatizare – va fi greu pentru companiile romanesti sa reziste si sa se impuna pe pietele externe.

Birocratia din ministere, agentii, precum si serviciile proaste oferite de stat pe bani multi – sanatatea, educatia si infrastructura – sunt probleme mult mai greu de asimilat si depasit decat aprecierea euro sau cresterea tarifelor la utilitati.