Chiar in prima saptamana a anului, japonezii de la Konica si Minolta anuntau fuziunea celor doua companii, in scopul “supravietuirii in conditiile concurentei mondiale accentuate”, intr-o tranzactie de 1,6 miliarde de dolari.
De la inceputul lunii octombrie, compania nou-formata, Konica Minolta Holdings a devenit cel de-al patrulea producator de aparate de fotografiat si produse de birotica si papetarie din Japonia. Pentru exercitiul financiar care se va termina in 2006, grupul estimeaza un profit operational de 1,09 miliarde de euro, la o cifra de afaceri de aproape 9,5 miliarde de euro.
Tot in ianuarie s-a declansat batalia ofertelor in sectorul britanic de retail, unde lantul de magazine Safeway, scos la vanzare, a atras sase oferte de preluare concurente, in urmatoarele saptamani, tinand titlurile ziarelor. Retailerul William Morrison, Tesco, Asda (divizia britanica a Wal-Mart), J Sainsbury, KKR si miliardarul Philip Green blabla s-au inghesuit sa-si adjudece magazinele Safeway, ridicand valoarea companiei, de la oferta initiala de 4,7 miliarde dolari, la 6,5 miliarde dolari, conform estimarii realizate de Morgan Stanley, in mai putin de trei saptamani.
Apoi, preluarea blocata a bancii franceze Credit Lyonnais, de catre Credit Agricole, in valoare de19,5 miliarde de euro, care a socat anul trecut sectorul bancar francez, a primit in luna martie aprobarea autoritatii franceze de supraveghere din domeniu, CECEI.
Banca rezultata in urma fuziunii va fi a doua ca marime din Europa dupa valoarea activelor, va detine o cota de 25% din vasta piata franceza, precum si o prezenta internationala considerabila. Pentru protejarea liberei concurente, grupul bancar format va fi nevoit sa renunte, in 2004, la 85 de sucursale din 18 departamente, unde cota de piata a noii banci (cumulata la depozite si credite) ar fi depasit 45%.
Apatia din primavara-vara
Temerile legate de izbucnirea razboiului din Irak, si apoi concretizarea acestora in invazia americana din Golf, au intarziat proiectele de fuziuni si achizitii din primavara, precum si lansarea emisiunilor noi de actiuni si obligatiuni, intr-o perioada in care transmisiile de pe front erau principalii jucatori la bursele internationale.
Potrivit unui specialist de la Thomson Financial, incertitudinea razboiului a fost principalul motiv pentru care, in primul trimestru al anului, s-au lansat doar cinci oferte publice initiale, in valoare de 500 milioane dolari, fata de perioada similara din 2002, cand aceste operatiuni au depasit 6 miliarde de dolari.
Scaderea numarului si valorii tranzactiilor a dus la scaderea comisioanelor aferente pentru bancile de investitii la 3,04 miliarde dolari, cu 26% mai putin decat in perioada similara a anului trecut. Aceste pierderi au survenit si din cauza ca multe companii importante nu au apelat la serviciile firmelor de consultanta, pentru a-si reduce costurile.
Un exemplu este cea mai importanta fuziune din Danemarca, dintre grupurile D/S 1912 si D/S Svendborg, in valoare de 9,7 miliarde de dolari, pentru care nici una din firme nu a angajat o banca de investitii. Sectorul bancar a suferit, la nivel global, de astenie in primavara, cu profituri mici, pierderi istorice, restructurari, si atacarea unor segmente de nisa.
Piata globala de fuziuni si achizitii incheie primul semestru al anului la nivelul minim record din ultimii sase ani, scazand comisioanele bancare la un sfert din valoarea perioadei de varf din 2000.
Toamna se numara bobocii
La inceputul lunii octombrie, trustul media Vivendi Universal si concernul american General Electric au semnat, dupa negocieri indelungate, acordul final privind fuziunea operatiunilor din industria divertismentului, care va conduce la formarea unei companii cu o valoare de 43 de miliarde de dolari. In baza acordului, aprobat initial in luna septembrie, canalul de televiziune NBC, controlat de General Electric (GE), va prelua studiourile cinematografice din Hollywood ale grupului Vivendi, precum si posturile de televiziune prin cablu si parcurile sale tematice. Potentialul noii companii va egala consortii de talia Walt Disney si Viacom.
Cea mai activa saptamana pentru fuziuni si achizitii din ultimii trei ani a adus in octombrie patru tranzactii importante dintr-un singur foc. Cea mai importanta operatiune a fost cea anuntata de Bank of America, care va plati 43 de miliarde de dolari pentru FleetBoston Financial.
Dupa inchiderea bursei, British American Tobacco a declarat ca subsidiara sa din SUA, Brown & Williamson, va fuziona cu RJ Reynolds, tranzactia fiind evaluata la 6,2 miliarde de dolari. In aceeasi zi, Anthem a decis sa cumpere WellPoint Health Networks, pentru care va plati 16,4 miliarde de dolari, cu scopul de a deveni cel mai mare asigurator de sanatate de pe piata americana. O alta companie din acelasi domeniu de activitate, United Health, va achizitiona Mid Atlantic Medical Services, evaluata la 2,85 miliarde de dolari.
Sfarsitul anului a adus incheierea unor tranzactii importante, care au tinut multe luni titlurile ziarelor, cu rasturnari de situatii si decizii surprinzatoare. Astfel, tentativa de preluare ostila lansata in luna iulie, prin care grupul canadian de aluminiu Alcan incerca sa obtina controlul asupra grupului rival Pechiney, a obtinut acordul a 92,2% din actionarii grupului francez. Valoarea tranzactiei este de 4 miliarde euro (4,84 miliarde dolari), in cash si actiuni.
EMI, cea mai mare companie britanica din industria muzicii, a facut pe final de an o oferta ferma de preluare rivalului sau american Time Warner Music, concomitent cu raportarea unui declin al profiturilor proprii. Compania nu a dat detalii legate de oferta sa, insa zvonuri din piata vehiculeaza suma de 1,6 miliarde dolari, discutiile aflandu-se “intr-o faza avansata”, conform presedintelui EMI.
Apararea si aviatia
Industria europeana de aparare, care a fost oarecum lasata pe dinafara in timpul invaziei americane din Golf, pare hotarata sa se baricadeze pe batranul continent. Astfel, britanicii de la BAE Systems au incheiat un acord de asociere cu italienii de la Finmeccanica, pentru extinderea colaborarii in domeniul echipamentelor electronice. Cateva luni mai tarziu, BAE refuza oferta de fuziune transtlantica a compania americana General Dynamics, dupa o perioada de discutii cu primele cinci grupuri din industria americana a apararii. Incetarea negocierilor de asociere este similara cu racirea interesului Boeing, la inceputul anului, si urmeaza lipsei de interes a Lockheed-Martin pentru BAE.
O data cu schimbarea conducerii, Boeing declara insa, la inceputul lunii decembrie, ca BAE Systems reprezinta “partenerul favorit” in vederea unui proiect transatlantic de fuziune sau infiintarea unei societati mixte.
Air France si KLM au semnat acordul final de fuziune, definitivand termenii unei operatiuni anuntate la sfarsitul lunii septembrie, prin care se va crea compania aeriana cea mai importanta din Europa. Conform intelegerii, Air France ca plati 800 milioane euro pentru achizitia KLM, si va infiinta o companie de tip holding care va pastra identitatile nationale ale celor doi operatori.
In urma fuziunii, Air France-KLM va depasi Japan Airlines System devenind compania aeriana cu cea mai ridicata cifra de afaceri din lume, iar veniturile raportate la numarul de pasageri si la cel de kilometri ii vor asigura locul al treilea pe plan mondial.
Discutii…
Companiile rusesti EvrazHolding si Severstal, cele mai mari grupuri siderurgice din tara, discuta posibilitatea realizarii unei fuziuni, tranzactie care ar conduce la formarea celui de-al saselea mare producator de otel din lume. Discutiile se afla intr-o etapa preliminara, nefiind asistate de reprezentanti bancari sau avocati.
Grupul german de inginerie Siemens a anuntat, in luna septembrie, ca este interesat de divizia energetica a companiei Alstom, sperand ca sansele unei astfel de achizitii vor fi sporite de divergentele privind ajutorul guvernamental promis producatorului francez. Initiativa ar putea duce la formarea celui mai important producator de acest fel din Europa, activele lor fiind comparabile doar cu cele ale gigantului american General Electric.
Mai putina flexibilitate in distributia de energie
Valoarea globala a contractelor de fuziuni si achizitii din industria distributiei de electricitate si gaze a scazut cu aproape 75%, in primul semestru, tendinta care reflecta prudenta companiilor fata de presiunile politice si reglementarile din acest sector.
Potrivit unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers (PwC), tranzactiile au totalizat, in perioada mentionata, 15,2 miliarde de dolari, in scadere fata de cele 53,7 miliarde de dolari, valoare raportata pentru intervalul corespunzator din 2002.
Cel mai sever declin a fost remarcat in Europa, unde amploarea acordurilor s-a diminuat de la 42,5 miliarde de dolari la numai 5,2 miliarde de dolari.
Consolidare in industria farmaceutica
In industria farmaceutica 2003 a adus doua fuziuni importante. Prima este cea prin care Pfizer a achizitionat compania rivala Pharmacia in luna martie pentru 53 miliarde dolari.
Tot in primavara, Novartis, a treia companie din domeniul farmaceutic european, si-a marit participatiile detinute la conationala rivala Roche de la 21,3% la 32,7%, foarte aproape de pragul de 33,3% care, potrivit legii elvetiene, implica o oferta de preluare a restului companiei. Roche nu s-a aratat interesat de o asemenea fuziune, insa a cumparat compania Disetronic pentru 1,2 miliarde dolari.
Apoi, in septembrie, compania americana Caremark, unul dintre liderii in domeniul serviciilor farmaceutice, va cumpara firma concurenta AdvancePCS, cu circa sase miliarde de dolari, limitand la trei numarul marilor grupuri din domeniu.
Frumusetea controversata: Wella
La inceputul lunii august, Procter&Gamble a primit unda verde din partea Uniunii Europene pentru achizitionarea companiei germane Wella, unul din cei mai cunoscuti jucatori de pe piata produselor pentru ingrijirea parului. P&G a acceptat sa cedeze licenta pentru o serie de marci care vor fi produse in Irlanda, Suedia si Norvegia, in schimbul avizului de fuziune pe care il tot asteapta din martie.
In primavara, P&G a achizitionat 78% din drepturile de vot ale Wella, pentru ca in iunie sa intampine opozitia masiva a actionarilor, la adunarea generala anuala. Tranzactia, in valoare de 5,5 miliarde euro, reprezinta cea mai mare achizitie de pana acum de pe piata produselor cosmetice si va avea o influenta semnificativa asupra competitivitatii companiei.
Hocus-pocus, am evitat falimentul
Dupa un an cu recorduri de falimente cam peste tot in lume, companiile care au reusit sa evite aceasta experienta neplacuta in 2002 au fost nevoite sa faca adevarate scamatorii pentru a supravietui si in 2003.
Anul a debutat cu eforturile American Airways sa evite falimentul, si cu negocierile epuizante duse de United Airlines cu sindicatele pilotilor pentru acordul asupra planului de restructurare. US Airways, un alt falimentar celebru, este in continuare intr-o situatie fragila, desi in primavara zvonurile din piata anuntau o posibila iesire din faliment. Viscolul si apoi razboiul din Golf au dat dureri de cap companiilor aeriene, prelungind recesiunea industriei turistice.
In luna februarie, ABB, gigantul ingineriei electrice inglodat in datorii, a anuntat falimentarea diviziei sale amricane, dupa ce scandalul azbestului, care a strans 100.000 de cereri de despagubire, in valoare de 1,3 miliarde dolari, ameninta sa ruineze intreg grupul.
Dupa ce au pierdut 30 miliarde de euro in doi ani, liniile aeriene europene au trecut la masuri disperate, caci numai aici putem incadra decizia British Airways de a vinde sucursala sa neprofitabila din Germania pentru suma simbolica de 1euro (1,16 $).
Apoi, situatia a fost condimentata de scandalul pe model american a neregulilor contabile descoperite la retailerul olandez Ahold, in valoare de 1,1 miliarde dolari.
Primavara a debutat cu iesirea din faliment a lantului de magazine de discount Kmart, care s-a declarat falimentar in 2000. Kmart va avea acum cu 600 de magazine in minus, dar cu 80% de datorii mai putin.
Pe celalalt tarm al Atlanticului, lucrurile nu mergeau insa deloc bine. In aprilie s-au declarat insolvente 3.610 corporatii germane, acesta fiind cel mai ridicat nivel lunar al falimentelor din 1950, anul in care Germania a inceput sa stocheze in mod oficial informatii de acest gen. Nici britanicii nu au fost feriti de probleme, acestia inregistrand in luna septembrie maximul de falimente in randul persoanelor fizice din ultimii zece ani, pe fondul dificultatilor legate de rambursarea creditelor de consum.
Specialistii americani in falimente s-au reorientat, incepand din primavara, spre Europa, deoarece legile de aici sunt mai putin flexibile si impun lichidarea unor companii care ar putea fi salvate in Statele Unite prin plasarea sub protectia impotriva falimentului si elaborarea unui plan de redresare.
Asa s-a intamplat si in cazul Grundig. Celebrul producator german de produse electronice a ajuns in aprilie pe lista insolventilor de renume, care deprima si mai mult mediul de afaceri si increderea consumatorilor din cea mai mare economie nationala din zona euro. Odinioara marca emblematica a calitatii germane, Grundig a fost nevoit sa se declare falimentar dupa esecul incercarilor de a gasi un partener in vederea restructurarii.
In septembrie, oficialii guvernului francez si cei ai Comisiei Europene au ajuns la un acord in privinta planului de salvare a grupului de inginerie Alstom. Astfel, producatorul francez de trenuri de mare viteza (TGV) si de turbine a reusit sa iasa din pragul colapsului, printr-un ajutor financiar de 3,4 miliarde de euro (3,85 miliarde de dolari). Banii vor fi scosi din buzunarul statului francez si a celor 32 de banci creditoare.
Printre companiile aflate in pragul falimentului care trec in Noul An cu un munte de datorii, se afla si British Energy, care a convenit cu bancile creditoare un plan de redresare in valoare de 2,5 miliarde dolari, cu sprijinul guvernului britanic.
andreea.melinte@zf.ro