Titlul de grânar al Europei este atribuit țării fără a avea niciun fel de bază. Mihail Dumitru, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, a declarat pentru BUSINESS Magazin că din punct de vedere statistic Romania nu a fost niciodată nici printre cei mari mari producători și nici printre mai mari exportatori de cereale din Europa. “Este mai degrabă rolul pe care-l juca țara în comerțul european dunărean cu cereale”, spune Mihail Dumitru.
Porturile dunărene din România aveau un rol important în
comerțul european cu cereale din Europa în perioada interbelică și
“mai degrabă de aici se trage această caracterizare”, adaugă
ministrul. Prețul grânelor se stabilea la acea vreme la bursele
dunărene ale cerealelor aflate pe teritoriul românesc.
Caracterizarea României drept grânar al Europei se trage însă mai
degrabă, spune profesorul Ioan Nicolae Alecu, din cadrul
Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV)
din București, “de la o întâmplare din 1938”. În acel an,
povestește Alecu, s-a produs o criză mondială a grâului, ca urmare
a condițiilor meteorologice nefavorabile, iar România a făcut
atunci cel mai mare export de grâu din istoria sa de până atunci:
peste trei milioane de tone de grâu. “Problema a fost însă că a
fost exploatat aproape tot grâul iar țara s-a confruntat cu o criză
a pâinii”, spune Alecu. Nici măcar acest efort nu poate fi
suficient pentru a sta la baza mitului de “grânar al Europei”,
pentru că în 1938 producția medie la hectar a fost de 700 kg de
grâu, iar vecinii bulgari au obținut o cantitate dublă (1.440 kg).
“Ei au fost însă mai raționali și nu și-au exportat toată pâinea”,
spune profesorul USAMV.
Citiți mai multe despre
miturile României într-un articol din
BUSINESS Magazin