Procentul absorbției fondurilor structurale și de coeziune a avansat în septembrie cu doar 0,03% față de august, de la 9,69% la 9,70%, în condițiile în care Comisia Europeană nu mai face plăți pentru programele operaționale. Nici statul nu mai face plăți din resurse interne către beneficiari, de vreme ce acestea au avansat cu doar 0,74% în septembrie față de august de la 19,74% la 20,48%.

La nouă luni din 2012, România a atras de la UE 800 mil. euro fonduri structurale și de coeziune. Tinta era de 3 mld. euro. La nouă luni, așadar, nu au fost atrase nici o treime din sumele programate – sume care ar fi trebuit să dea o gură de oxigen economiei, aflată și așa de patru ani într-o continuă convalescență.

La aproape șase ani de integrare europeană, România a atras de la UE, pe fondurile structurale, 1,86 mld. euro, din care 800 mil euro anul acesta.

Președintele Comisiei Europene Manuel Durao Barroso va veni în această lună la București pentru a discuta despre situația fondurilor UE întrucât Comisia arată că este foarte îngrijorată de incapacitatea României de a absorbi banii puși la dispoziție – aproape 20 mld. euro pe fonduri structurale între 2007 și 2013. Anunțul a fost făcut de premierul Victor Ponta la sfârșitul reuniunii de vineri, de la Bratislava, a grupului “Prietenii coeziunii”, grup din care fac parte 15 țări din UE și care militează pentru menținerea în exercițiul financiar 2014-2020 a unor alocări importante pentru statele ce trebuie să depășească handicapul de dezvoltare față de “bogații” Uniunii.

Premierul a admis că rată scăzută de absorbție a fondurilor UE în exercițiul financiar 2007-2013 ar putea dăuna alocărilor din exercțiul financiar 2014-2020.

“(Una dintre problemele grave ale României este – n.n.) în primul rând, cum facem să nu fim pedepsiți pentru lucrurile care n-au mers bine în 2010-2011 în ceea ce privește absorbția fondurilor europene – și aici sper și îmi doresc ca toate veștile bune pe care le-am primit, fie că e vorba de POSDRU, fie că este vorba de Programul Operațional Sectorial pentru Mediu, fie de toate celelalte fonduri, sper să se confirme în continuare în cursul acestui an; și, în al doilea rând, ca tocmai această lipsă de performanță a României din anii trecuți să nu fie într-un fel sau altul un criteriu de clasificare a României, să nu ni se spună <ați avut bani, n-ați știut să-i folosiți, de ce cereți mai mulți bani în 2014-2020?>”

Premierul spune că negocierile pentru următorul exercițiu financiar sunt foarte dure: “Este,practic, ca și în țară când împarți bugetul și fiecare ministru dorește mai mult pentru portofoliul lui, însă e foarte important că România nu este singură în această negociere, că este într-un grup important și că poziția noastră este unitară cu acest grup și nu pot decât să spun că, până la sfârșitul lui noiembrie, când va avea loc un summit extraordinar al șefilor de guvern din Europa tocmai pe tema bugetului 2014-2020, sper să rămânem la fel de bine conectați și la fel de bine sprijiniți, sprijinind la rândul nostru, sigur, celelalte țări membre.”