Listările anunțurilor de intenție depuse de companiile de stat pe SEAP – Sistemul Electronic de Achiziții Publice – scot la iveală cheltuielile mai mult sau mai puțin justificate pe care aceste firme sunt pregătite să le facă.

Deși specialiștii spun că aceste anunțuri nu dau date concrete despre eficiența cheltuirii banilor în companiile de stat, marjele de profit la care multe dintre ele lucrează vorbesc de la sine. Transelectrica, de exemplu, are cea mai mică marjă de profit dintre companiile europene care dețin monopoluri în sectorul transportului energiei electrice sau al gazelor naturale. Dacă la nivel european companii similare cu Transelectrica lucrează la marje cuprinse între 11% și 44%, transportatorul național de energie a lucrat anul trecut la o marjă a profitului net de 3% și asta după ce profitul net a crescut de 10 ori față de 2010.

În 2010, marja netă fusese de 0,4%. Hidroelectrica a lucrat anul trecut la o marjă de profit de nici măcar 1%, deși în mod normal o astfel de companie nu ar trebui să coboare sub o marjă de 30%. Aici însă nu achizițiile sunt problema, ci deceniul de contracte directe cu “băieții deștepți” prin care s-au evaporat profituri de 1,5 mld. euro din companie.

Doar Romgaz are o situație mai bună, anul trecut lucrând la o marjă de profit de circa 18%.

În primele trei luni ale anului, cele mai mari companii de stat au depus pe SEAP 3.120 de anunțuri de intenție, în valoare de peste 880 de milioane de euro, arată datele Ministerului Economiei care centralizează pentru prima dată pe ce se duc banii firmelor din subordine.

De departe, cei mai împătimiți cumpărători sunt marile companii de stat precum Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Trans electrica, firme care fac cheltuieli de milioane de euro pentru servicii de pază, pixuri, zeci de studii sau materiale promoționale.

“Este posibil să fie niște lucruri exagerate, dar ca să ai o imagine clară, tu ca minister trebuie să ai mecanismele prin care să controlezi foarte bine aceste achiziții. Să dai 1,5 milioane de euro pe un studiu este un pic cam mult, dar lucrurile trebuie analizate și comparate cu costurile unitare pentru fiecare produs”, este de părere Ionuț Purica, expert în energie și mediu în cadrul Academiei Române.

Potrivit acestuia este destul de dificil ca pe baza informațiilor conținute de anunțurile de intenție publicate de companiile de stat să se tragă o concluzie definitivă privind eficiența cu care se cheltuiesc banii de către acestea.

“Nu se poate trage o concluzie foarte clară pornind doar de la aceste informații în legătură cu eficiența în care companiile de stat își cheltuie banii. Trebuie văzut și la ce prețuri s-au adjudecat la final aceste licitații”, spune la rândul său Gabriel Biriș, cofondator al firmei de avocatură Biriș Goran.

Și totuși…

Datele centralizate de ZF pe baza informațiilor primite de la Ministerul Economiei arată că în primele trei luni ale anului Romgaz, cea mai profitabilă companie de stat, a depus 407 anunțuri de intenție pe SEAP, în valoare de 188,8 de milioane de euro.

Pe lista de cumpărături a celui mai mare producător de gaze naturale din România se numără servicii de fotocopiere în valoare de aproape 700.000 de euro, servicii de pază de peste 697.000 de euro, servicii de publicitate în valoare de aproape 400.000 de euro, consultanță în domeniul imobiliar de peste 230.000 de euro, săpun și detergenți de aproape 200.000 de euro, hârtie igienică și parfumuri de interior de 50.000 de euro, lenjerii de pat sau mașini de tuns iarba.

În ciuda listei de cumpărături destul de extinsă, Romgaz este totuși cea mai profitabilă companie de stat, anul trecut raportând un câștig net de 726 de milioane de lei la afaceri de peste 4 miliarde de lei.

Atracția care suscită Romgaz pentru orice fel de furnizor de echipamente, produse sau servicii vine și din faptul că anual compania are un buget uriaș de investiții, anul trecut de exemplu sumele ridicându-se la circa 1,2 miliarde de lei.

Cu toate acestea, licitațiile organizate de companie au trezit suspiciunea Consiliului Concurenței, care investighează de anul trecut ofertele posibil trucate primite de Romgaz la licitațiile pentru atribuirea unor contracte de racorduri de gaze naturale și lucrări de modernizare și întreținere a instalațiilor aferente.

Lemne de foc pentru Hidroelectrica

Hidroelectrica – cel mai mare producător de energie din România care și-a adjudecat anul trecut titlul de cea mai valoroasă companie de stat potrivit anuarului Top 100 cele mai valoroase companii locale, realizat de ZF în parteneriat cu casa de investiții Capital Partners – are la rândul său o listă impresionantă de intenții de achiziții.

În total, în primele trei luni ale anului producătorul de energie a postat pe SEAP 302 anunțuri de intenție în valoare totală de peste 154 de milioane de euro.

În lista de cumpărături a Hidroelectrica au intrat bonuri valorice de carburanți în valoare de 1,7 milioane de euro, servicii de curățenie de peste 83.000 de euro, dar și lemne de foc în valoare de aproape 36.000 de euro.

Pentru anul acesta bugetul de investiții al companiei se ridică la 1,55 de miliarde de lei (362 de milioane de euro), ceea ce face din Hidroelectrica una dintre cele mai atractive ținte pentru furnizorii de diferite echipamente, bunuri sau servicii.

În comparație însă cu Romgaz, Hidroelectrica este departe de a fi cea mai profitabilă companie de stat, în contextul în care anul trecut a marcat un câștig net de 2 milioane de euro la venituri de peste 724 de milioane de euro.

Pentru anul acesta compania și-a bugetat un câștig de nici măcar 10 milioane de euro. Cea mai importantă cale prin care ies profituri din companie nu sunt însă achizițiile pe care aceasta le face, ci contractele de zece ani încheiate în mod direct cu firme precum Energy Holding.

Fondul Proprietatea, care controlează 20% din companie, spunea anul trecut că în mod normal un producător de energie de talia Hidroelectrica ar trebui să lucreze la marje de profit de cel puțin 20-30%, valori departe de cele raportate de firmă.

Mai mult, tot calculele realizate de Fondul Proprietatea au demonstrat că numai în doi ani de zile, în perioada 2009- 2010, conturile Hidroelectrica au fost ocolite de câștiguri potențiale de circa 233 de milioane de euro numai din cauza faptului că firma își vinde energia direct către anumite firme în loc să iasă pe piață cu ea.

ZF a încercat să realizeze un calcul bazat pe informațiile disponibile privind di mensiunea câștigurilor la care compania a renunțat în cei zece ani de zile de vânzare a energiei în mod direct, rezultatul indicând o valoare de peste 1,5 miliarde de euro. Primele contracte directe ale Hidroelectrica au fost încheiate în 2001.

Studii peste studii la Transelectrica

Transelectrica, transportatorul național de energie electrică, este însă de departe cel mai agresiv cumpărător dintre firmele care compun careul de ași ai statului (Romgaz, Hidro electrica, Nuclearelectrica, Transelectrica – n.red.).

Datele furnizate de Ministerul Economiei arată că în primele trei luni ale anului compania a depus 529 de anunțuri de intenție pe SEAP în valoare de peste 100 de milioane de euro.

Transelectrica este la rândul său o companie vânată de toți furnizorii de echipamente și servicii în contextul în care transportatorul de energie a anunțat că trebuie să deruleze investiții de 500 de milioane de euro numai pentru modernizarea sistemului în vederea integrării centralelor eoliene la care se adaugă alte sute de milioane de euro pentru transformarea infrastructurii într-o rețea inteligentă, Smart Grid.

Astfel, Transelectrica este dispusă la cheltuieli de milioane de euro pentru fel și fel de studii. Unul dintre aceste studii, în valoare de 1,5 milioane de euro, se referă la oportunitatea participării Transelectrica la realizarea cablului submarin România-Turcia.

Despre acest proiect se vorbește de ani buni de zile, utilitatea lui fiind legată și de cantitatea de energie eoliană care va fi produsă în Dobrogea și care cumva trebuie evacuată din sistem, Turcia fiind o destinație bună mai ales ținând cont de foamea de energie a acestei piețe.

Pe ce mai dau banii companiile de stat

Problema este că acest proiect a făcut pași mici, iar recent directorul general al Transelectrica Octavian Lohan spunea să turcii nu mai vor să participe la realizarea acestei investiții.

Pentru servicii de publicitate de corporație, Transelectrica este gata să plătească 300.000 de euro deși compania este un monopol cu activitate reglementată. Pe lista de cumpărături a Transelectrica se mai regăsesc serviciile de cosire în valoare de aproape 90.000 de euro, studii pentru elaborarea strategiei privind implementarea conceptului Smart Grid, un studiu de fezabilitate pentru realizarea unei biblioteci virtuale la nivel de companie în valoare de 58.000 de euro sau un studiu privind monitorizarea rutei de migrație a păsărilor pe perioada a două sezoane de migrație de 7.000 de euro.

La toate acestea de adaugă pixuri, șube îmblănite, agende, panouri de afișaj sau servicii de spălare auto de alte zeci de mii de euro. Toate aceste achiziții vin în contextul în care profitabilitatea Transelectrica este scăzută.

Compania a anunțat anul trecut venituri de peste 3 miliarde de lei și un profit net de numai 90 de milioane de lei în timp ce pentru anul acesta și-a bugetat venituri de 2,6 miliarde de lei și un profit net mult mai mic față de cel din 2011, de 40 de milioane de lei.

Document atașat