Semnarea în secret la Tokyo de către România a Tratatului Comercial pentru combaterea Contrafacerilor (ACTA) ridică mari semne de întrebare asupra modului în care s-a negociat acest document și ce repercusiuni va avea el asupra utilizatorilor de Internet dacă va fi adoptat de Parlamentul European.
“Nu am datele să mă pot pronunța în acest moment cu privire la întrebarea dumneavoastră, nu am o asemenea informație”, a fost declarația-surpriză a premierului după ce România a semnat pe 26 ianuarie la Tokyo, alături de alte 21 de state europene, documentul ACTA.
În fapt, afirmația lui Emil Boc dezvăluie mecanismele prin care s-a ajuns la semnarea acestui Tratat global. Comisia Europeană a fost cea care a purtat negocierile pentru acest acord, fără ca în țările semnatare să existe o dezbatere publică asupra documentului final. În afară de statele din zona europeană și-au mai pus semnătura pe Tratat SUA, Australia, Canada, Japonia, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore și Coreea de Sud. De remarcat că printre țările care NU au semnat Acordul se numără Rusia, China, țările africane și cele din America Latină.
Documentul urmează să ajungă în luna mai în Parlamentul European unde va fi supus votului. În afara grupului popularilor europeni, din care face parte și PDL, celelalte grupuri parlamentare și-au exprimat reticiența în a vota acest tratat.
Principalul semn de întrebare asupra ACTA este reprezentat de cât de mult protejează acest tratat drepturile de proprietate intelectuală în raport cu imixtiunea pe care o presupune în viața privată a utilizatorilor de internet.
Citiți mai multe pe www.gandul.info