Investitorii care au cerut companiei să le răscumpere acțiunile așteaptă de aproape 5 luni să afle prețul de retragere, rezultat în urma unui raport de evaluare care va fi realizat de firma de consultanță PricewatehouseCoopers (PwC) și care ar putea oferi un reper important pentru întreaga piață în legătură cu valoarea companiei.
Evaluarea realizată de PwC pentru Petrom ar putea fi și un indiciu privind prețul pe care statul l-ar putea obține din vânzarea a 9,84% din acțiunile companiei, operațiune programată pentru acest an.
De la AGA de la începutul lunii august, când acționarii Petrom au aprobat desprinderea din companie a activelor aferente activității de distribuție și cedarea acestora către compania OMV Petrom Merketing, acțiunile SNP au câștigat 13%, ajungând să se tranzacționeze în prezent la 0,355 lei, aproape de maximul ultimilor doi ani, atins în aprilie 2010.
Împotriva divizării au votat acționari care dețin cumulat un număr de 25,6 milioane de acțiuni (0,045% din capitalul companiei), în timp ce Fondul Proprietatea, care deține 20,11%, s-a abținut. Acționarii care au votat împotrivă sau s-au abținut de la vot au putut apoi în termen de o lună să facă cerere pentru retragerea din companie, iar în septembrie Petrom a desemnat firma de consultanță și audit PricewaterhouseCoopers să realizeze raportul de evaluare.
Investitorii nu mai au răbdare
Acționarii care au depus cereri de retragere, printre care se numără Broker Cluj (BRK) și SIF Muntenia (SIF4), așteaptă și în prezent să afle prețul. În cazul în care prețul nu va fi suficient de bun, ei își pot revoca cererile în termen de 10 zile de la publicarea raportului.
“Noi am depus cerere de retragere ca să vedem cât e prețul. Nu am vrut să rămânem pe-afară dacă prețul e bun, mai ales ca cererea de retragere e revocabilă”, a declarat Grigore Chiș, directorul general al Broker Cluj. El consideră că e absurd ca procesul de retragere să dureze atât de mult.
“Am încercat pe căile oficiale să obținem informații și ni s-a spus că e un proces de durată pentru că Petrom are foarte multe active care trebuie evaluate”, a precizat Chiș.
Avocații specializați în legislația pieței de capital susțin că în acest caz nu există un termen legal în care compania trebuie să finalizeze retragerea acționarilor. “Divizarea se face pe Legea 31 (legea societăților comerciale), care nu precizează niciun termen. Este o mare lacună legislativă. Am avut clienți care m-au întrebat despre această procedură derulată la Petrom”, a declarat Cristian Duțescu, partener principal al casei de avocatură Duțescu și Asociații.
Reprezentanții Petrom nu au formulat un răspuns oficial până ieri la întrebările ZF privind procedura de retragere a acționarilor.
Unde s-ar putea situa evaluarea acțiunilor?
Prețul de retragere va fi stabilit ca medie între valorile obținute prin aplicarea a cel puțin două metode de evaluare conform standardelor internaționale, se arată în raportul Petrom privind procedura de retragere.
Una dintre metodele uzuale de evaluare aplicate pe piața locală, în special în cazul ofertelor publice de preluare, este valoarea capitalurilor proprii. La finele lunii septembrie, capitalurile proprii pe acțiune ale Petrom (consolidate conform standardelor internaționale) erau de 0,311 lei, sub prețul actual de pe Bursă, de 0,355 lei.
O altă metodă de evaluare, utilizată în special de analiștii companiilor de brokeraj, este actualizarea fluxurilor viitoare de capital (Analiza DCF – Discounted Cash Flow). Aplicând această evaluare, analiștii Raiffeisen Capital&Investment și cei ai Erste Bank au emis la sfârșitul anului trecut recomandări de cumpărare pentru acțiunile Petrom, ambele bănci indicând o țintă de preț de 0,4 lei/acțiune.
Analiștii Alpha Finance și UniCredit CA IB Securities au estimări chiar mai optimiste, indicând prețuri-țintă de 0,42 lei, respectiv 0,41 lei. O evaluare mai conservatoare au analiștii KBC Securities, care văd acțiunile Petrom la 0,324 lei.
Oferta statului ar putea crește interesul pentru Petrom
Raportul de evaluare realizat de PwC la Petrom ar putea reprezenta un reper de preț important și pentru statul român, care intenționează să vândă în acest an pe Bursă un pachet de 9,84% din participația de 20,6% pe care o deține. Oferta, care s-ar putea ridica la circa 500 mil. euro, ar fi cea mai mare din istoria Bursei de la București și ar putea aduce pe piața locală noi investitori mari, care până acum nu ar fi găsit oportunități pentru plasamente de câteva zeci sau chiar sute de milioane de euro.
Vânzarea pachetului ar crește semnificativ free-floatul (numărul de acțiuni disponibile la tranzacționare) și ar face din Petrom adevărata vedetă a Bursei de la București. Deși este de departe cea mai mare companie locală listată, cu o capitalizare de 4,7 mld. euro, Petrom a fost în ultimul an doar a șaptea din punctul de vedere al valorii tranzacțiilor, cu un rulaj de circa 70 mil. euro. Rulajul pe un an al Petrom este echivalent cu tranzacțiile derulate cu acțiunile companiei ungare Mol pe bursa de la Budapesta într-o săptămână.
Interesul pentru titlurile Petrom a scăzut în ultimii ani din cauză că structura acționariatului a rămas în mare parte neschimbată, cu OMV deținând 51%, în timp ce Ministerul Economiei și Fondul Proprietatea au câte 20%. Din restul de 9%, BERD deține 2%, iar fondurile de investiții americane Artio Global au 1,4%. Încă 0,89% este în portofoliul SIF Oltenia, iar restul de acțiuni sunt de asemenea blocate în portofoliile mai multor fonduri, astfel că free-float-ul real este undeva între 1% și 2% din capital.