Demisia lui Corin Trandafir, avocatul moștenitorilor Malaxa și Ausnit, din funcția de membru al Comitetului Reprezentanților al Fondului Proprie­ta­tea a lăsat acționarii privați fără niciun reprezentant în conducere, deși aceștia controlează 63% din capitalul Fondului.

Statul român are deja patru reprezentanți și deține frâiele să îl numească și pe al cincilea.

Prin preluarea administrării de către compania britanică Franklin Templeton pe 6 septembrie 2010, Fondul Proprietatea a trecut la un nou sistem de conducere: administrator unic supravegheat de Comitetul Reprezentanților format din patru membri și un președinte.

Principala atribuție a reprezenta­ți­lor este să supravegheze administratorul fondului, să convoace AGA, să aprobe bugetul de venituri și cheltuieli, să monitorizeze investițiile și tranzacți­ile majore din portofoliu și să verifice atingerea țintelor de randament.

De asemenea, cei cinci pot recomanda acționarilor încetarea contractului de administrare cu Templeton dacă consideră măsura în avantajul acționarilor.

Încă de la înființare, Comitetul Reprezentanților nu a reprezentat fidel structura acționariatului fondului pentru că patru din cei cinci membri aleși reprezintă interesele Ministerului Finanțelor, care la data alegerilor (septembrie 2010) deținea 52% din fond. Restul de 48% din fond se afla pe mâinile privaților, reprezentați de Corin Trandafir, avocatul celor mai mari acționari privați moștenitorii Malaxa și Ausnit.

Recent, Trandafir și-a anunțat demisia care își va produce efectele din 13 aprilie.

Chiar dacă oficial aceștia nu au recunoscut acest lucru, ceilalți patru membri reprezintă interesele statului român care la momentul alegerilor deținea 52% din fond.

Aceștia sunt Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanțelor și președinte al Comitetului Reprezentanților, Monica Maurer, consiliera fostului ministru al economiei, Cristian Bușu, fost consilier al lui Emil Boc și fost director economic al fondului, pe Sorin Mîndruțescu, șeful Oracle România.

Din septembrie până în prezent, participația statului a scăzut puternic de la 52% la 36,7% din fond, iar cea a privaților a crescut de la 48% la 63%. Mai mult, investitorii străini precum fondurile de investiții au ajuns să dețină 18% din fond, însă nu au niciun reprezentant în comitet.

O explicație a slabei reprezentări a acționarilor privați, care acum au ajuns să dețină 63% din capitalul fondului, este faptul că doar statul român votează cu toate acțiunile deținute, și poate decide astfel pe cine să aleagă la conducere, în timp ce restul deținătorilor votează cu jumătate din acțiuni dacă depășesc pragul de 1% din capital.

“Este aberant că statul român are patru membri la conducerea fondului și foștii proprietari nu mai au pe nimeni. Trebuie modificată întreaga structură a Comitetului Reprezentan­ților și să fie numit un reprezentant din partea fondurilor străine de investiții, unu din partea marilor acționari privați, unu pentru micii acționari și doi din partea Guvernului”, a spus John Chrissoveloni, moș­te­nitor al familiei de bancheri Chrissoveloni și acționar cu 0,1% din fond.

Fondul Proprietatea, creat pentru despăgubirea foștilor proprietari ale căror active au fost naționalizate de regimul comunist, are în prezent active de 3,82 mld. euro.

Pe Bursă, fondul este evaluat la 2 mld. euro, în condițiile în care prețul acțiunilor, de 0,61 lei, este sub prețul la care au fost acordate despăgubirile în acțiuni până la finele anului trecut, de 1 leu/acțiune.

Procesul de despăgubire este momentan suspendat, însă urmează să fie reluat în luna mai. Din acel moment, statul va acorda despăgubiri în funcție de prețul de pe Bursă al acțiunilor și ar putea coborî în câteva luni sub pragul de 33% din capitalul fondului, care îi permite să dețină controlul. Din acel moment, acționarii privați ai fondului vor putea convoca AGA și vor putea modifica structura Comitetului Reprezentanților și fără acordul statului.