Cotatiile actiunilor de la toate bursele din lume sunt totusi prea mari, in ciuda prabusirii acestora, incepute din primavara anului trecut, au avertizat reprezentantii bancilor centrale mondiale.
Desi actiunile multor companii din intreaga lume au cazut mult sub maximele record atinse in anii precedenti, ele sunt inca prea mari in raport cu profiturile obtinute de societatile emitente, care au scazut mult mai rapid, a afirmat Urban Backstrom, presedintele Bancii Reglementelor Internationale.
“De cand castigurile au inceput sa scada dramatic, preturile consemnate pe pietele de capital par inca mari in raport cu valorile istorice”, a spus Backstrom, cu ocazia publicarii raportului anual al Bancii Reglementelor Internationale (BRI).
Raportul cuprinde o corelatie in ultimii trei ani intre indicele de incredere al consumatorilor americani si valoarea indicelui compozit Nasdaq – alcatuit in cea mai mare parte din companii ce activeaza in sectorul tehnologic – care a avut cel mai mult de suferit de pe urma prabusirii burselor.
“Pretul actiunilor tranzactionate pe Nasdaq ar putea fi privit acum drept principalul indicator al productivitatii din economia americana”, se arata in raportul BRI, organizatia care reuneste liderii bancilor centrale din intreaga lume. “Astfel, cotatiile Nasdaq ar putea exercita o influenta disproportionata asupra cheltuielilor consumatorilor”.
Aceasta afirmatie sugereaza ca prabusirea cu peste 50% a indicelui pietei extrabursiere americane, incepand din martie anul trecut, trebuie inca sa fie observata si in magazinele din Statele Unite, unde consumul a ramas ridicat.
Totusi, Backstrom, care este si guvernatorul bancii centrale a Suediei, a refuzat sa faca vreo estimare in ceea ce priveste evolutia viitoare a cotatiilor actiunilor, desi a evidentiat nivelul relativ ridicat al acestora ca o “pata neagra” in cadrul economic mondial.
Alte riscuri care ameninta revigorarea economiei mondiale sunt “dezechilibrele” ivite in perioada de expansiune sustinuta a anilor ’90. Aceste dezechilibre s-ar putea sa nu fie atat de usor de depasit cum ar fi de dorit, a avertizat Backstrom, care a citat largirea deficitului comercial si scaderea profiturilor corporatiilor din Statele Unite, cea mai dezvoltata economie din lume.
Deficitul balantei comerciale americane, adica diferenta dintre exporturi si importuri, care a crescut in martie pana la cel mai ridicat nivel din ultimii noua ani, ar putea necesita o depreciere a dolarului. Dar o astfel de masura ar putea determina, prin scaderea puterii de cumparare a monedei americane, o accentuare a presiunilor inflationiste, a mai spus seful BRI.
In acelasi timp, campania de incurajare a majorarii profitabilitatii companiilor, “principalul motor al cresterii economice din SUA”, prin reduceri de dobanzi, ar putea determina firmele sa implementeze masuri de austeritate pe termen scurt.
Federal Reserve, banca centrala a Statelor Unite, a diminuat de cinci ori pana acum rata de referinta a dobanzii, de la 6,5%, la 4%, in incercarea de a revigora o economie slabita. Prin reducerea dobanzilor, costul creditului scade, stimuland atat investitiile, cat si consumul.
Drumul catre o crestere economica sustinuta pe plan mondial este dificil, dar, cu toate problemele, Backstrom remarca diminuarea presiunilor inflationiste, datorata in mare masura dezvoltarii comertului international si reformelor de pe piata fortei de munca. “Exista mai multi factori care ne determina sa privim optimisti evolutia viitoare a economiei globale”, mai spune Backstrom.
Raportul BRI a subliniat si valoarea dolarului care a atins in noiembrie cel mai mare nivel din 1985 in raport cu monedele europene.
Cu toate acestea, eforturile pentru sprijinirea euro au reusit sa mai reduca diferentele dintre moneda unica si dolar. Desi prima etapa, din septembrie, nu a avut decat un efect temporar, cea de-a doua campanie, efectuata dupa ce euro a atins nivelul minim fata de dolar in noiembrie, s-a dovedit “mult mai fructuoasa”.
“Traderii incep sa devina mult mai ingrijorati de perspectiva unei monede unice prea puternice, decat de cea a unui euro slab” conchid realizatorii studiului.