Ioana Ieronim

Liber la Casino

Editura Tracus Arte

Volumul cuprinde trei piese de teatru – „Cămășile”, „Misiune specială sau Cine deschide?” și „Castelul de apă”. „A găsi în cotidianul urban, ca în «Misiune specială» sau rural, în «Cămășile», concretețe dramatică, a construi efecte, personaje și situații, a domina oralitatea cu armele dialogului teatral – scrie Ioan Cristescu – sunt nu doar semne ale unui scriitor de teatru profesionist, ci maturitatea și talentul unui dramaturg modern pentru care realitatea poate fi comprimată fără ambiguitate și livresc.”

Rui Zink

Cititorul din peșteră

Editura Humanitas fiction

Ediția a doua. Traducere din portugheză de Micaela Ghițescu. „Cititorul din peșteră” a apărut în 2006, cu prilejul Zilei Mondiale a Lecturii. Povestea, spusă cu umor și fără ostentație moralizatoare, este a unui copil debusolat care descoperă lumea și se descoperă pe sine călătorind prin lumile literaturii. În 2010 a apărut la Lisabona o a doua ediție a cărții, adăugită, care face obiectul traducerii de față. „Adevărata libertate, chiar cea adevărată, este lectura – spune autorul. Când scriu sunt prizonierul stilului meu, al micuței mele lumi interioare, al micuței mele lumi exterioare, al temelor care mă obsedează, al temelor pe care le pot atinge fără  să par prea disonant. Dar când citesc… Nu există îngrădiri – doar miile de ani de cuvinte și imaginație, cei ai generațiilor și generațiilor de scriitori…“

Basarab Nicolescu – coordonator

Ion Barbu în timp și dincolo de timp

Editura Curtea veche

Colecția Știință/Spiritualitate/ Societate. Cartea se adresează îndeosebi cititorilor tineri, elevi și studenți, pentru a-l descoperi și redescoperi pe unul dintre marii poeți români – Ion Barbu. Piste noi în cercetarea barbiană sunt oferite de autorii studiilor din volum: calitățile de prozator revelate de scrisorile lui Ion Barbu, valențele muzicale și teatrale ale poeziei sale, studierea lui Ion Barbu în învățământul liceal și universitar și abordarea transdisciplinară a universului barbian. La volum au colaborat: Eugen Simion, Nicolae Brânduș, Pompiliu Crăciunescu, Iosif Cheie-Pantea, Lăcrămioara Petrescu, Irina Dincă, Solomon Marcus, Cassina Maria Spridion, Mirela Mureșan, Theodor Codreanu, Mircea Coloșenco, Ion Pop, Șerban Foarță, Mircea Tomuș, Barasab Nicolescu, Virginia Popovic, Mihaela Brut, Eugen Coșeriu, Mircea Ciobanu.

Ion Monoran

Dragă poezie

Editura Brumar

Notă bio-bibliografică alcătuită de Viorel Marineasa. Ediție îngrijită și prefață de Tudor Crețu. Ion Monoran e una dintre legendele bănățene, refuzând orice compromis. Și-a amânat debutul literar până dincolo de limitele vieții, 1953-1993. Abia a apucat să finalizeze volumul „Locus periucundus” și a murit. Volumul îi apare postum. „Într-un fel, sunt Sisif care, pierzându-și bolovanul aproape de culme, este nevoit să se întoarcă din drum și să îl afle pentru a putea vrea din nou”. În cartea de față se află cam tot ce a scris, publicat în anii diferiți, versuri și texte autobiografice. Un volum de referință.

Jan Wallentin

Steaua lui Strindberg

Editura Trei

Polul Nord, 1897: Nils Strindberg se prăbușește cu balonul său cu hidrogen în timpul unei expediții învăluite în mister. Germania, 1942: În lagărele de concentrare au loc experimente îngrozitoare. Suedia, zilele noastre: Un cadavru este descoperit într-o veche mină de cupru din inima Suediei. Nimeni nu are idee de când zace acolo. Alături, o cruce misterioasă. Ea nu-și poate revela virtuțile decât îngemănată cu o stea, de care a fost despărțită cu un veac în urmă. Începe o vânătoare pe viață și pe moarte. Scriitporul suedez Jan Wallentin, născut în anul 1970, este de formație jurnalist și a lucrat la Televiziunea Suedeză. Steaua lui Strindberg este romanul său de debut.

Evgheni Evtușenko

pe limba lui Ștefan Dimitriu

Porumbelul din Santiago și alte poeme

Editura Vremea

După 1953, odată cu moartea lui Stalin, în ceea ce era atunci Uniunea Sovietică s‑a iscat dacă nu un vânt, cel puțin o adiere de libertate, manifestată, firește, și în literatură. Debutând, ca poet, cu câțiva ani mai devreme față de acest dezgheț ideologic, tânărul poet Evgheni Evtușenko a fost printre primii – și printre cei mai înzestrați – purtători de drapel ai acestei noi libertăți. Personalitatea lui senzuală și lirică, avidă de viață, rezonantă la limbă și la existență autonomă, cu o per­cepție acută a cotidianului postbelic, sisific trăit de cea pe care o numește „skorbnaya russkaya jenscina”, adică „femeia rusă în tristețea ei îndoliată”, submina orice ortodoxie politică.