Guvernul își temperează estimările de creștere eco­nomică pe termen mediu, anticipând un ritm mediu de avans al PIB-ului de 2,2% până în 2015, față de o creștere medie de 3,5% pentru 2013-2015 estimată vara trecută.

Practic, strategia fiscal-bugetară 2013-2015 revizuită este un fel de nou pro­gram de guvernare al guvernului Ponta 2, un program de această dată mai aproape de adevăr pentru că, aproape obligatoriu, în jurul cifrelor și al previziunilor agreate vor fi structurate politicile viitoare.

Cu cifrele pe masă și cunoscând acum mult mai bine decât în urmă cu șapte – opt luni situația conturilor statului, guvernul își temperează optimismul. Cel puțin pe termen mediu creșterea visată de 4-5% a economiei nu va veni, după cum reiese din document.

Analistul economic Aurelian Dochia spune că este explicabilă revizuirea țintelor în noua strategie pentru că, pe lângă multe altele, venim dintr-o peri­oadă electorală în care tendința de a fixa niște standarde foarte sus este comună.

“În practică, astfel de ținte sunt imposibil de atins și când te confrunți cu realitatea devii și tu mai realist. De altfel, în toți anii trecuți s-a început cu cifre optimiste care au fost apoi revizuite în jos în mod repetat. Nu numai la noi se întâmplă asta, ci peste tot. Uitați-vă la Franța unde în campania electorală de anul trecut s-au făcut promisiuni mari, iar când administrația s-a confruntat cu realitatea nu a putut face mai nimic din ce a promis.” Dochia consideră că e un lucru prudent să mergi pe așteptări mai mici și să obții apoi rezultate mai bune decât să ai planuri mari și să fii apoi obligat să faci ajustări care sunt și greu de explicat, și greu de armonizat cu diferite proiecte sau grupuri de interese.

Imediat ce guvernul Ponta 1 s-a instalat, Ministerul Finanțelor condus atunci de Florin Georgescu estima, în strategia fiscal-bugetară 2013-2015, un ritm de creștere de 3-4% anual.

Strategia fiscal-bugetară 2013-2015 revizuită, publicată miercuri de Ministerul Finanțelor, nu doar că revizuiește în scădere avansul economic pe 2012, la doar 0,2% de la 1,7%, dar reduce previziunile și pentru viitor – creștere de 1,6% în 2013 (pe care de altfel s-a fundamentat și bugetul pe acest an), de 2,2% în 2014 (de la 3,6%) și de 2,8% în 2015 (față de 3,9%). De asemenea, pe fondul menținerii turbulențelor în Europa, anticipările privind evoluția exporturilor sunt, practic, înjumă­tățire – de la 9,5% la 3,3% pentru acest an și de la 11,2% în 2014 la doar 4,8%.

Consiliul fiscal a arătat că a fost în imposibilitatea de a comenta în timp util parametrii formei actualizate a strategiei fiscal-bugetare 2013-2015, având în vedere momentul în care aceasta a ajuns la instituție (23 ianuarie, ora 10.30).

În opinia consiliului, bugetul pentru 2013 și, implicit, proiecția bugetară pe termen mediu au fost fundamentate pe un scenariu de evoluție macroeconomică “semnificativ mai nefavorabilă” comparativ cu scenariul luat în calcul la elaborarea Strategiei fiscal-bugetare 2013-2015 în forma adoptată de Guvern din iunie 2012.

Nici deficitele nu vor scădea atât de rapid pe cât se anticipa în strategia inițială publicată în vară – deficitul bugerat urmând să se mențină la 1,8% din PIB în 2014 și 2015, față de 2,1% din PIB în acest an – și nici veniturile nu vor crește cum se credea atunci.

Consolidarea fiscală va continua, dar nu prin reducerea drastică a cheltuielilor, ci prin creșterea veniturilor ca pondere în PIB. “Reducerea deficitului bugetar nu este un scop în sine, ci un mijloc de stimulare a activității economice prin faptul că statul are astfel o nevoie mai redusă de finanțare a deficitului, permițând băncilor să crească nivelul creditării pentru firmele din sectorul privat”, se arată în Strategia pentru perioada 2013-2015.

Veniturile bugetului general consolidat au fost revizuite în jos cu 3 mld. lei anul acesta, cu aproape 7 mld. lei în 2014 și cu 9 mld. lei în 2015. Relevant este că așteptările privind încasările din impozitul pe profit au fost reduse cu 1 mld. lei în 2014 și peste 1 mld. lei în 2015, ceea ce arată că Finanțele nu se așteaptă la o “explozie” a afacerilor care să-i aducă mai mulți bani în buget. Documentul vor­bește doar despre “o ușoară îmbunătățire a activității agenților economici”, ceea ce va situa încasările din impozitul pe profit la o medie de 1,9% din PIB. Sumele colectate din impozitul pe venit sunt revizuite însă mai puțin, iar Guvernul se bazează aici pe creșterea numărului de salariați, pe creșterea câștigului mediu brut și pe impactul creșterii salariului minim brut care se va realiza în acest an în două etape.

“Strategia ține cont de condițiile din clipa asta, cu o Europă care merge în jos în continuare. Sper să fie pesimistă, nu realistă. Este o viziune foarte de stânga, dar se bazează pe creșterea bazei de venituri. Nu înțeleg cum se poate întâmpla. Până acum, autoritățile nu au convins că se poate îmbunătăți colectarea și se poate reduce evaziunea fiscală. Creșterea accizelor, a taxelor este un mod de a-ți fura singur căciula. Dai bani la «asistați» pentru ca ei să îi dea ulterior pe prețuri mai mari la energie și pe produsele care au accize mai mari”, a declarat analistul economic Dragoș Cabat.

El a reamintit că este nevoie de reducerea taxelor pentru a avea creștere economică, nu de majorare. “Banii trebuie să vină din altă parte, din îmbunătățirea productivității muncii, din exporturi (…), nu din majorarea taxelor.”

Noile date arată că Guvernul nu va avea o misiune ușoară – o creștere economică medie de două procente nu este vizibilă și nici în măsură să țină pe val o administrație care a câștigat alegerile cu un scor uimitor de mare – întâlnit în ultimii 22 de ani. Așteptările de la acest Guvern au fost și sunt enorme, dar iată, pentru a reîntregi salariile bugetarilor, așa cum a promis în campania electorală, acesta a avut nevoie de noi taxe.

Lucrurile însă s-ar putea opri aici pentru că salariile s-au reîntregit, dar speranța ca viața oamenilor să se îmbunătățească nu poate veni decât dintr-o creștere economică robustă pe care Guvernul nu o mai anticipează acum. În schimb, susține în strategia revizuită (așa cum a spus în programul de guvernare) că intenționează să revină până în orizontul lui 2016 (sfârșitul mandatului Guvernului și al Parlamentului) la TVA de 19% de la 24% în prezent, să introducă impozitarea progresivă a veniturilor salariale (cu marja superioară de 16%) sau să înjumătățească taxele parafiscale.

Între promisiunile făcute în campanie și trecute în strategia fiscal-bugetară Guvernul mai menționează alinierea la media europeană a redeven­țelor încasate de stat ca urmare a concesionării activelor statului, precum și scutirea de impozitare pe o perioadă de cinci ani a dividendelor care vor fi reinvestite în utilaje și echipamente tehnologice, cercetare-dezvoltare, sub forma majorării de capital social a societăților care sunt acționari sau participarea la capitalul social al altor societăți comerciale și care conduc la crearea de noi locuri de muncă. De asemenea, Guvernul menține promisiunea de reducere a CAS, cu cinci puncte procentuale pentru angajatori și reducerea TVA la producătorii de produse agricole, de la 24% la 9%, 15% urmând să rămână la producători pentru dezvoltare.

De un lucru nu mai vorbește însă Guvernul în ultima vreme, anume de reducerea drastică a cheltuielilor statului cu bunurile și serviciile. Când și-a lansat inițial programul de guvernare, USL promitea reducerea acestor cheltuieli cu 50% astfel încât din economiile făcute să poată aplica măsura impozitării progresive a salariilor (cu scăderea contribuți­ilor), introducerea unor deductibilități suplimentare și revenirea la o TVA mai mică.

În Strategia fiscal-bugetară 2013-2015 este adus în discuție acest aspect, dar efectul lor calculat este de 0,3% din PIB, de la 5,9% din PIB în 2013 la 5,6% din PIB în 2015.


Principalele obiective ale Strategiei fiscal-bugetare

  • 1. Asigurarea resurselor pentru dezvoltarea economică sustenabilă prin creșterea cu 15,4 mld. a cheltuielilor bugetului general consolidat;

  • 2. Continuarea procesului de consolidare fiscală prin creșterea veniturilor într-un ritm mai rapid decât creșterea cheltuielilor în urma introducerii unui pachet de măsuri fiscale;

  • 3. Întărirea disciplinei bugetare prin reducerea risipei în cheltuielile aparatului central și prin plata arieratelor în sănătate, în infrastructura de transport și în administrația locală;

  • 4. Reforma investițiilor publice prin creșterea substanțială a fondurilor alocate cofinanțării proiectelor europene și finanțarea cu prioritate, din resurse proprii, în 2013 doar a acelor investiții care au grad ridicat de execuție și care pot fi finalizate până în 2014;

  • 5. Îmbunătățirea planificării bugetare multianuale pentru perioada 2014-2016;

  • 6. Transparență în utilizarea banului public și bune practici de raportare bugetară;

  • 7. Managementul adecvat al datoriei publice.