Restructurarea administrației publice anunțată de Guvern prin scăderea cu 200.000 angajați din sectorul public a fost de fapt doar o consecință a plecărilor naturale prin pensionare și nu a concedierilor, arată o analiză a ZF.
În fiecare an, 160.000-170.000 de angajați români din cei 4,2 milioane sunt pensionați, majoritatea atingând limita de vârstă, iar ceilalți anticipat, potrivit datelor de la Casa de Pensii. Având în vedere că din cei 4,2 milioane de angajați din economia românească, 1,2 milioane, adică 28%, sunt bugetari, numărul anual de bugetari care au ieșit la pensie din 2009 până în prezent a fost de aproape 50.000 pe an, adică ponderea de 28% din totalul celor pensionați anual.Ca urmare, din cei 200.000 de bugetari dați ca restructurați din sistemul public, trei sferturi, adică 150.000, au ieșit pur și simplu la pensie. Situația este departe de tăierile de joburi din sectorul privat, care s-au ridicat la 700.000 de posturi de la începutul crizei până în prezent, întreprinderile acționând rapid în fața scăderii cifrei de afaceri prin ajustarea în primul rând a numărului de salariați.
“Nu cred că au fost concedieri la stat, eu n-am auzit de așa ceva. Numărul de bugetari s-a redus pentru că mulți au ieșit la pensie sau și-au găsit un job mai bun în altă parte. Așa s-au făcut economii, prin faptul că nu s-a făcut decât o angajare în cazul în care au fost șapte plecări”, confirmă un înalt oficial din administrația publică, participant la discuțiile cu FMI.
Finanțele spun că din datele privind numărul de posturi ocupate în sectorul bugetar rezultă că numărul de bugetari a scăzut în ultimii trei ani de la 1,4 milioane la 1,2 milioane de persoane. Joburile la stat au însemnat, timp de ani buni, stabilitate și creșteri salariale anuale destul de consistente, iar bugetarii au fost obișnuiți să pună mai mult accent pe siguranța locului de muncă decât pe oportunitățile de promovare. Concedierea unui număr semnificativ de angajați de la stat ar fi trebuit, cel puțin teoretic, să se transpună într-un interes crescut pentru joburile din privat, însă acesta a întârziat să apară.
Atunci când se vorbea de restructurările masive din sectorul bugetar, mai ales anul trecut sau în urmă cu doi ani, când s-au tăiat salariile, ne așteptam să avem o avalanșă de candidați care să provină din acest sector, însă nu a fost așa. Nici măcar pentru proiecte part time, cu ajutorul cărora profesorii, de exemplu, ar fi putut să-și completeze norma, nu avem mai mulți candidați decât de obicei din acest sector”, a spus Monica Dona, PR & Marketing în cadrul firmei de recrutare Lugera & Makler, liderul pieței locale de profil.
Sunt și opinii contrare
“Chiar dacă această reducere a numărului de bugetari a fost o urmare a regulii 1 la 7 (o angajare la 7 plecări – n. red.), cred că rezultatul a fost unul benefic, care s-a transpus atât în economii la buget, cât și în creșterea productivității angajaților rămași, pentru că instituțiile au fost obligate să-și reorganizeze activitatea. Însă știu că au fost ministere în care chiar s-au făcut concedieri”, a spus Marian Sârbu, fostul ministru al muncii din partea PSD.
De altfel, chiar în ședința de guvern din această săptămână s-a discutat despre exceptarea unor categorii de bugetari – medicii – de la această regulă, în încercarea de a opri exodul acestora în străinătate.
“Cei mai afectați de plecările naturale din sistemul bugetar au fost cei din învățământ și sănătate, pentru că acolo angajările au fost oprite, deși volumul de plecări era ridicat”, a spus Bogdan Hossu, președintele confederației sindicale “Cartel Alfa”. El estimează că 30% din cei 200.000 de bugetari care au dispărut din statistici reprezintă posturi care erau finanțate de la buget, dar care nu erau ocupate, în timp ce jumătate din restul de 140.000 de bugetari au fost concediați, iar jumătate au fost plecări naturale. Adevărata reformare a statului prin restructurare, așteptările privind ieșirile în stradă ale oamenilor concediați, presiunea pe bugetul de șomaj și salvarea venită de joburile din mediul de business sau din străinătate au rămas astfel doar la stadiul de ipoteze ale efectelor generate de restructurarea bugetarilor.
În timp ce anul trecut în Atena zeci de mii de mii de bugetari greci s-au adunat în fața parlamentului să își arate opoziția față de măsurile draconice ce va trebui luate pentru a primi un nou ajutor financiar din partea UE și FMI, iar manifestanții au aruncat cocteiluri Molotov spre clădirea ministerului de finanțe elen, în România tăierea salariilor bugetare, precum și concedierile estimate nu au declanșat mișcări sociale semnificative.
La un salariu mediu net de 1.500 de lei/lună în sectorul bugetar, cheltuiala totală a statului este de 2.700 de lei, ceea ce înseamnă că, din aprilie 2009 și până în prezent, statul a economisit 4,4 miliarde de euro din fondul de salarii.
Însă aceste economii nu s-au văzut în totalitate și în bugetul de stat: dacă la finalul lui 2009 cheltuiala statului cu salariile bugetarilor era de 46,7 miliarde de lei (11 miliarde de euro), la finalul lui 2011 cheltuielile cu salariile bugetarilor au ajuns la 38,5 miliarde de lei (9,08 miliarde de euro), ceea ce înseamnă că reducerea celor 200.000 de posturi ocupate a adus economii de numai două miliarde de euro la buget.
“Acest proces va continua până în 2017, ținta stabilită cu FMI fiind aceea de a ajunge la un număr de 950.000 de angajați în sectorul public, ca urmare a menținerii regulii de o angajare la șapte plecări. Obiectivul final este ca ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor să ajungă la 6,8 – 6,9% din PIB”, a mai spus fostul ministru al muncii Marian Sârbu.