Dupa 14 ani de negocieri, guvernele statelor membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord istoric cu privire la impozitarea depozitelor din strainatate, adoptand un set de reguli menite sa reduca migratia de capital, evaziunea fiscala si fraudele.
Potrivit acestui acord, incepand cu ianuarie 2005, 12 din cele 15 state membre UE vor face schimb de informatii cu privire la conturile de economii ale nerezidentilor si fiecare stat va putea impozita cetatenii, indiferent de locatia depozitelor bancare.
Luxemburgul, Austria si Belgia – care inisista sa-si protejeze sistemele bancare – vor fi scutite de schimbul de informatii bancare. In schimb aceste state vor trebui sa perceapa o “taxa la sursa” asupra veniturilor din economii. Trei sferturi din sumele colectate din aceste taxe vor fi remise statului de resedinta al contribuabilului, iar restul va ramane guvernelor din cele trei state.
Ministrii europeni, usurati dupa atatea negocieri, si-au apreciat fara retineri triumful. “Este un progres legislativ crucial”, a declarat Nikos Christodoulakis, ministrul de finante al Greciei, citat de Financial Times.
Atingerea unui acord pe aceasta problema s-a dovedit a fi intr-atat de dificila si a necesitat atat de mult timp incat Fritz Bolkestein, comisarul UE pe fiscalitate, si Nikos Christodoulakis au solicitat inlaturarea definitiva a dreptului de veto national in problemele de fiscalitate.
Libertatea miscarii capitalului in cadrul UE permite cetatenilor regiunii sa-si depuna economiile in bancile statelor cu cele mai mici rate de impozitare, cauzand pierderi semnificative in veniturile bugetare ale statelor de origine. Numai in Germania, valoarea capitalurilor care au parasit tara pentru paradisuri fiscale este de 300 de miliarde de euro. In ultima perioada, atat Germania cat si Italia au incercat sa promoveze o politica de amnistie fiscala, menita sa majoreze veniturile bugetare.
Elvetia – destinatia favorita a economiilor – a acceptat sa perceapa o taxa pe veniturile din economii, iar Monaco, Lichtenstein si Andora vor trebui sa aleaga intre a percepe taxe si a face schimb de informatii. Elvetia s-a facut remarcata in cursul negocierilor pentru ardoarea cu care a stiut sa-si apere interesele, adica secretul bancar si identitatea clientilor.
Dupa o ultima runda de patru ore de negocieri, ministrii de finante ai statelor membre UE au depasit un impas care dateaza din 1989. Statele au convins Italia sa renunte la opozitia sa, acceptand concesii intr-o disputa separata, cea a productiei de lapte. georgiana.stavarache@zf.ro