Potrivit datelor Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale (DPFBL, din cadrul Ministerului Administrației), veniturile totale înregistrate de județe și de municipiul București au fost anul trecut de 45,4 mld. lei (10,2 mld. euro), comparativ cu 44,8 mld. lei în 2011 (Ă1,3%), iar cheltuielile au sărit de la 44 mld. lei în 2011 la 46,4 mld. lei (10,47 mld. euro) – +5,4%.
Începând cu 2000, potrivit datelor DPFBL, bugetele locale au fost pe excendent până anul trecut, când au intrat pe deficit.
În 2011, acest excedent a scăzut puternic, de la 2,7 miliarde de lei în 2010 la 803 milioane lei în 2011, pentru ca anul trecut bugetele locale să intre pe deficit cu un minus de 913 mil. lei (200 mil. euro).
Acest excedent este însă unul fals pentru că, oricum, veniturile administrațiilor locale din taxe proprii și veniturile din cota din impozit pe venit și cota defalcată de TVA nu le acoperă cheltuielile. De exemplu, peste un miliard de euro reprezintă an de an subvențiile către administrația locală. Nu este însă limpede din aceste raportări dacă deficitul consemnat de DPFBL include și arieratele administrației locale.
Bucureștiul a avut venituri de circa 7 miliarde de lei (1,6 mld. euro) anul trecut, în timp ce cheltuielile au depășit 7,3 miliarde de lei (1,65 mld. euro).
Falsul excedent
Din totalul veniturilor înregistrate de administrațiile locale anul trecut, 21,6 mld. lei au constituit venituri proprii (47,5% din totalul veniturilor), ceilalți 23,8 miliarde de lei venind de la bugetul de stat sau din surse externe. În 2011, veniturile proprii înregistrate cumulat de administrațiile locale au fost de circa 22 mld. lei (49,1% din totalul veniturilor).
Din cele 41 de județe, doar 10 au reușit în 2012 să-și mențină cheltuielile sub nivelul veniturilor, respectiv Argeș, Arad, Sibiu, Bistrița-Năsăud, Buzău, Brăila, Sălaj, Giurgiu, Tulcea și Covasna.
Cele mai mari ponderi în cheltuielile administrațiilor locale sunt deținute de cheltuielile de personal, în total 11,9 mld. lei la nivel național (26,2% din totalul veniturilor), cheltuielile de învățământ, 10,7 mld. lei, transporturi, 8,6 mld. lei, asigurări și asistență socială, 5,9 mld. lei, și cultură, recreere și religie, 4 mld. lei. După București, care înregistrează cele mai mari venituri, cele mai mari cheltuieli și cel mai mare deficit la nivel național, Timiș este județul cu cele mai mari venituri și cel mai mare deficit, de 69 milioane de lei. Următorul clasat, din punctul de vedere al veniturilor, este județul Constanța, cu un deficit de 39 mil. lei. Dolj este pe locul doi ca mărime a deficitului printre județe, 49 de milioane de lei, rezultat din venituri de 1,23 mld. lei și cheltuieli de 1,28 mld. lei.
Ajutorul „cointeresat politic“ al guvernului
Administrațiile locale nu pot avea, teoretic, deficit, ceea ce înseamnă că trebuie să își ajusteze cheltuielile la venituri. Ceea ce fac în mod curent administrațiile locale este însă să amâne plăți către furnizori, ceea ce duce la un blocaj în economie. De altminteri, administrațiile locale sunt în topul instituțiilor care creează arieratele, o situație care durează de ani de zile și pe care niciun guvern nu a știut să o rezolve. An de an, guverne succesive au dat din bugetul central peste ceea ce le obliga legea administrației finanțelor publice locale să facă, adică venituri provenite din impozitul pe venitul salarial sau din încasările din TVA.
Modul în care guvernul central a inter-venit pentru a ajuta administrațiile locale a stârnit mereu suspiciuni, pentru că o administrație care stă cu mâna întinsă la buget este o administrație slabă, care poate fi controlată politic prin interes electoral și nu e de mirare că, mai ales în preajma campaniilor electorale, guvernele devin foarte înțelegătoare cu situația administrației locale.
Însă în numele autonomiei locale, administrațiile locale cheltuiesc banii cum vor, fără să dea socoteală, filtrul Curții de Conturi find insuficient pentru a stăvili risipa din administrațiile locale.
A devenit celebră situația municipiului Salonta, care a achiziționat în 2011 un joc online numit Toldi, contra sumei de 115.000 lei, pentru ca, o lună mai târziu, să primească de la guvern 50.000 de lei pentru a-și „echilibra“ bugetul – dintr-un un ajutor total de peste 66 mil. lei pe care guvernul Boc l-a dat comunităților locale aflate pe marginea prăbușirii financiare.
Însă guvernul nu a avut până acum pârghii solide pentru a împiedica cheltuielile absurde din administrațiile locale. Recent a apărut o lege a falimentului local care obligă administrațiile locale să intre în insolvență, dacă, între altele, au obligații de plată neachitate mai vechi de 120 de zile și care depășesc 50% din bugetul general al unităților administrativ-teritoriale.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.08.2013