Halpys Cement, subsidiara elenă a grupului Italcementi, a raportat furtul a circa 300.000 de certificate de CO2 (permise de emisii de gaze cu efect de seră) din registrul grec al permiselor, poliția de la Atena identificând mai multe adrese IP din România ca fiind la originea atacului informatic, potrivit Reuters.
“Au fost furate aproximativ 300.000 de permise, dar aceasta este numai o estimare inițială. Investigația este în derulare. Din ceea ce știm, suntem singura companie elenă căreia i s-au furat permise”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Halpys. Ea nu a precizat exact când s-au furat permisele, evaluate la circa 4,4 milioane euro, însă a adăugat că registrul elen a informat compania în legătură cu “tranzacții neobișnuit de mari” pe contul său pe 18 ianuarie.
Poliția elenă a anunțat că a identificat zece adrese de IP din România folosite de hackeri pentru a ataca registrul Greciei. Autoritățile elene au sesizat Interpol. Piața spot din UE a permiselor de emisii de gaze cu efect de seră este închisă de zece zile după furtul de permise din registrele mai multor țări la jumătatea lunii ianuarie în urma unor atacuri informatice. Paguba este estimată la 45 mil. euro. Joia trecută și grupul CEZ, care construiește în România parcuri eoliene, anunța că a pierdut 700.000 de permise de emisii poluante în valoare de 10 mil. euro, în urma a două transferuri neautorizate efectuate în timpul unui atac informatic derulat săptămâna trecută asupra registrului din Cehia, potrivit Reuters Un caz similar a avut loc și la sfârșitul anului trecut, când Holcim, unul dintre cei mai importanți producători de ciment de pe piața locală, a raportat că persoane necunoscute au sustras 1,6 milioane de certificate de CO2, dintre care au fost recuperate 600.000 de unități. Valoarea certificatelor ce nu au putut fi recuperate se ridică la 15 mil. euro.
Anual, piața certificatelor de CO2 se ridică la 90 mld. euro, Europa fiind cea mai mare piață din lume pentru astfel de titluri.
România poate emite în perioada 2008-2012 circa 1,28 mld. tone de CO2 ca urmare a protocolului de la Kyoto. Protocolul a intrat în vigoare în 2005, deși a fost semnat în 1997, și prevede reducerea gazelor cu efect de seră cu 5,2% comparativ cu anul de referință 1990. Protocolul a fost semnat de 184 de țări, fiecărei țări fiindu-i alocat un anumit număr de tone de CO2 pe care le poate emite. Cantitatea alocată României este însă prea mare pentru că ia ca an de referință 1990. Între timp, o mare parte din industria poluatoare s-a închis, ceea ce lasă la îndemâna României un surplus de circa 350 mil. tone de CO2. Acest surplus de CO2, care reprezintă practic 350 mil. certificate de emisii de gaze cu efect de seră (o tonă de CO2 este egală cu un certificat), poate fi tranzacționat de statul roman până în 2012, aceste certificate valorând 2 mld. euro.