România trebuie să pună bazele unui trader de cereale controlat de stat pentru a contrabalansa dominația companiilor multinaționale gigantice care domină piața locală a comerțului cu materii prime agricole, crede Adrian Rădulescu, președinte al Comisiei de agricultură din Camera Deputaților.
“Suntem încă în faza empirică a agriculturii moderne. Agricultura modernă înseamnă prelucrare, iar singurele excepții în acest sens sunt câteva firme din industria alimentară. Suferim la capitolul depozitare a cerealelor. Spațiile de depozitare sunt vechi, iar pe această piață sunt create monopoluri. Companiile multinaționale au găsit aici o piață dezolată”, a spus Adrian Rădulescu la un seminar pe teme agricole organizat de Forum Invest.
Rădulescu, care în trecut a ocupat fotoliul de secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, a adăugat că în afară de producători agricoli mari precum Adrian Porumboiu sau Culiță Tărâță care își permit să investească în spații de depozitare, restul agricultorilor rămân la mâna marilor traderi. “S-a vehiculat anul trecut ideea că producătorii agricoli au câștigat foarte mult de pe urma recoltelor mari. Cei care au beneficiat au fost însă marile firme.”
Rădulescu, la rândul lui producător agricol, vine astfel cu o opinie contrară cu poziția statului din ultimii ani, care s-a concentrat pe privatizarea firmelor de stat.
Cea mai mare parte a pieței locale a comerțului cu cereale este controlată de companii ce pot fi numărate pe degetele de la o singură mână. În timp ce producătorii au pe statele de plată zeci sau sute de angajați și investesc în fiecare an milioane de euro în tractoare, combine sau sisteme de irigații multinaționalele implicate în comerțul cu materii prime agricole rulează sute de milioane de euro cu mai puțin de 100 de angajați.
Singurele investiții pe care aceste companii le fac pe plan local sunt cele în spațiile de depozitare plasate strategic de-a lungul Dunării. Pe cât de mari sunt aceste businessuri, pe atât de discret funcționează. În timp ce marii producători precum Adrian Porumboiu, Mihai Anghel sau Culiță Tărâță vorbesc în public despre mersul afacerilor lor sau la modul general despre situația agriculturii românești, oficialii companilor de trading cu cereale vorbesc rar în public.
Printre puținele informații despre aceste companii sunt raportările făcute periodic către Ministerul Finanțelor sau către Ministerul Agriculturii. Deși sunt puțin cunoscute publicului larg, corporații precum Cargill, Alfred C. Toepfer, Agricover sau Nidera derulează afaceri cumulate în România de peste un miliard de euro/an. Primii cinci jucători de pe această piață au avut în 2010 cel mai bun an din istorie având în vedere că businessurile lor au crescut cu până la 110% față de anul anterior.
“Trebuie să facem un trader de stat pe modelul fostelor Comcereal și Cerealcom (traderi de cereale controlați de stat – n. red.)”, a subliniat Rădulescu.
Statul român a privatizat la jumătatea anilor ’90 Cerealcom și Comcereal, companii deținute de statul român care operau capacități de stocare care puteau fi umplute cu 10 milioane de tone de materii prime agricole. La acel moment oficialii au justificat că statul trebuie să renunțe la aceste businessuri din cauza dotărilor tehnice reduse. Traderii și-au construit însă rețele de silozuri chiar pe fundația unităților de stocare construite înainte de 1990.
Spre exemplu, Cargill a achiziționat în 2004 Comcereal Alexandria, companie care deținea peste 35 de silozuri în sudul României.
Ce au făcut însă țările mari producătoare agricole pentru a limita dominația traderilor gigantici?
Rusia, unul dintre primii cinci jucători de pe piața internațională a cerealelor, a pus în urmă cu patru ani bazele unui adevărat “Gazprom al cerealelor” în forma traderului controlat de stat United Grain Company.
Compania a adunat sub o singură umbrelă 31 de companii implicate în comerțul cu cereale, unde statul avea participații de cel puțin 25%. Traderul operează silozuri în Novorosiisk, Ieisk sau Kalinigrad, capacitatea totală de depozitare ridicându-se la 3 milioane de tone, potrivit informațiilor din presa internațională.