De mai multe zile, fără întrerupere, leul se apreciază față de euro. După ce, începând din 8 mai, piața valutară – deși nu a dat semne de destabilizare – a trecut prin multe momente dificile. Moneda națională s-a depreciat de la 4,40 la 4,46 lei pentru un euro într-un timp foarte scurt. De foarte multă vreme cursul de schimb nu a mai trecut, într-un timp atât de scurt, peste atât de multe praguri. Dar în tot acest timp, în care piețele valutare din întreaga regiune din această parte a Europei au fost supuse unor șocuri provocate de turbulențele prin care trec Grecia, Spania, Italia și de riscul recesiunii în zona euro, leul a avut și are în continuare cel mai bun comportament.
Dacă am lua în calcul numai problemele din aceste zile dificile, în condițiile în care piața valutară nu s-a destabilizat și nici nu dă semne de destabilizare, și tot ar fi greu de acceptat preziceri potrivit cărora cursul va sări la 5 lei pentru un “euro” în acest an. Și chiar dacă prezicerile “au fost făcute cu subiect și predicat”, cum a declarat pe 11 iunie un cunoscut analist economic. După care, hodoronc-tronc, s-a repezit în guvernatorul BNR: “Mugur Isărescu nu prea mai are subiect și predicat (…) spunând că acest curs (cel de 5 lei pentru un euro – n.a.) supără rău”. Probabil, cunoscutul analist se încumetase să citească fără ochelari și a văzut “supără rău” în loc de “suferă rău”. Căci guvernatorul BNR declarase, cum nota Mediafax în 5 iunie: “O asemenea prognoză (5 lei/euro – nota Mediafax) suferă. Aș spune că suferă rău.”
Așadar, nu e albă ci neagră. Nu e vorba că prognoza l-ar fi supărat pe guvernatorul BNR, ci prognoza însăși suferă. Suferă rău prin inconsistență. Mai cu seamă, suferă prin faptul că este eronată, a continuat guvernatorul. Sugerând că banca centrală nu va lăsa cursul să urce, în condițiile aprecierii dolarului față de euro și a euro față de leu, până la un nivel care ar afecta puternic economia.
Fără îndoială, o dublă depreciere a leului – față de euro și, totodată, față de dolar, până la niveluri riscante – ar pune în dificultate stabilitatea prețurilor și, mai departe, stabilitatea financiară. Banca Națională, cum bine se cunoaște, nu are țintă de curs. Are numai țintă de inflație. Dar dacă rata de schimb pe piața valutară ar tinde să o apuce pe căi periculoase, de natură să destabilizeze sistemul prețurilor, intervențiile Băncii Naționale nu ar întârzia. Iar lucrurile nu stau deloc așa cum am citit undeva zilele trecute. Și anume că: “Guvernatorul a fost nevoit să recunoască, în sfârșit, că Banca Națională intervine pe piața valutară”. Așa este: “a recunoscut”. Dar nu acum, ci acum 22 de ani. Și de atunci tot repetă că e obligația legală a BNR să intervină când pe piața valutară se fac simțite deprecieri sau aprecieri excesive ale leului.
Da, BNR intervine. Și nu doar vânzând sau cumpărând valută. Știu că vânzarea și cumpărarea de valută fascinează publicul și mass-media. Când mă refer însă la “intervenție” am în vedere folosirea unui vast instrumentar, cu foarte multe componente, inclusiv o componentă psihologică. Străduindu-se să apere – repet – stabilitatea prețurilor.
Am văzut luni comunicatul INS privind prețurile. Arată bine. Punctul de plecare: luna iulie 2010. Niveluri îngrijorătoare: rată lunară – 2,58 la sută; rata anuală – 7,14 la sută; rata medie anuală – 4,8 la sută. Diferența dintre cele două rate anuale: 2,24 puncte procentuale. De aici, timp de 11 luni, până în mai 2011, rata anuală a urcat până la 8,41 (cea mai mare din Uniunea Europeană), iar rata medie anuală până la 7,5 la sută. Diferența dintre ele: 0,91 puncte procentuale. O apropiere între cele două rate… dar la nivelul cel mai de sus. De aici a început o nouă etapă de optimizare a inflației. Timp de 12 luni, fără întrerupere, din iunie 2011 și până în mai 2012, au fost obținute trei rezultate remarcabile: 1) rata anuală a scăzut de la 8,41 la sută la 1,79 la sută; rata medie anuală a scăzut de la 7,8 în iunie 2011 la 3,5 la sută; iar diferența dintre cele două rate s-a redus până la 1,71 puncte procentuale, la nivelul cel mai de jos, ca semn al stabilității prețurilor. Acesta este un tablou absolut inedit. O premieră în 22 de ani. BNR nu va lăsa cursul s-o ia razna și să-l destabilizeze.
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.