Băncile se uită la rata anuală a inflației. Și dacă au văzut că a scăzut la 1,88 la sută, în septembrie și octombrie, s-au repezit să coboare cât au putut de mult dobânzile la depozite. Socoteală greșită, pentru că dobânda e calculată pentru 12 luni viitoare, în timp ce inflația la care se raportează arată cum s-au mișcat prețurile timp de 12 luni trecute. Cum însă băncile au redus și dobânzile active, cele pentru credite, merită să notăm că în această privință se grăbesc prea încet.
Dar mecanismul de transmisie monetară funcționează și deciziile BNR de a reduce până la 4 la sută dobânda-cheie au pus în mișcare, în jos, costul creditelor. Faptul că BNR a redus dobânda de politică monetară e mai ales un semn de încredere că dezinflația va fi consolidată în anul 2014. Iar dacă zgomotul inflaționist va continua, fără îndoială că importatorii vor vedea o oportunitate pentru ei și se vor repezi să contracteze mărfuri mai ieftine din Uniunea Europeană. Cine visează că își mai poate acoperi erorile de management cu explozii de prețuri, în condițiile în care în zona euro inflația (anuală!) se menține în jur de 2 la sută, înseamnă că n-a înțeles nimic din lecțiile amare din acest timp de criză.
Banca Națională n-a mizat însă niciodată, în bătălia cu inflația, doar pe cartea dobânzii de politică monetară. A optat, de fiecare dată, pentru o conduită prudentă, contrabalansând reducerea dobânzii-cheie cu alte câteva cărți, între care gestionarea adecvată a lichidității din sistemul bancar. Pe această din urmă carte joacă și acum. Și vedem limpede cum viața bate manualele. După ce, în condițiile unei crize prelungite, Banca Națională a tăiat treptat din dobânda de politică monetară, coborând-o până la 4 la sută pe an, leul n-a dat semne de depreciere. Dimpotrivă, au dominat tendințele de apreciere. Probabil că – după ce lumea va ieși din criză – noile tratate nu vor mai face regulă din faptul că scăderea dobânzilor duce la deprecierea monedelor pe piețele valutare.
Dar nu în toate cercurile de afaceri reducerea dobânzii-cheie e privită cu ochi buni. Și nici în toate cercurile analiștilor. Sunt și voci care critică reducerea operată de BNR. Dacă însă Banca Națională nu ar fi coborât dobânda de politică monetară, băncile comerciale ar fi continuat să arunce către economia reală priviri dure, oferind și de aici înainte companiilor din economie și populației credite scumpe. Alte cercuri sunt nemulțumite că dobânda-cheie nu a fost și mai mult redusă, până la 1-2 procente. Sunt și voci care susțin, în dezbateri publice, că Banca Națională ar fi luat prea târziu startul în cursa reducerii dobânzilor. Dacă s-ar fi mers pe această cale, s-ar fi deschis drum pentru corecții excesive. Probabil că, și în 2014, statul va continua să corecteze prețurile pe care le administrează. Dar nu înseamnă că trebuie să le corecteze… de dragul corecțiilor. Și nici pentru a acoperi munca rău organizată.
Banca Națională, prin decizia de a reduce inflația la 4 la sută, a transmis un mesaj băncilor comerciale. Acela că vremea creșterii dobânzilor a trecut și că, în sfârșit, calea este numai una: trecerea treptată la costuri rezonabile în cazul creditelor. De ce rezonabile și nu mici? Voi reaminti că o celebră dilemă (cu numele de cod „Tosovsk“) este încă actuală. Întrebare cardinală: dobânzile încotro? Dacă ele scad prea repede, inflația nu întârzie să-și arate colții. Dacă sunt lăsate prea sus, descurajează creditarea. Dintr-o astfel de capcană e greu de ieșit. BNR a luat însă taurul de coarne și, începând din 2009 și până în prezent, prin reduceri succesive, a adus dobânda de politică monetară la 4 la sută. O măsură ce vine, în primul rând, în sprijinul economiei reale. Dacă ar fi adus și mai jos dobânda-cheie, ar fi venit, de fapt, în sprijinul inflației.
Important este faptul că sunt bani în bănci. Mă refer la lei. Nivelul lichidității se menține la un nivel adecvat. Banca Națională nu s-a repezit așadar să-și pună în funcțiune pompele de absorbție și să tragă banii nefolosiți. Așteptând ca băncile să reia creditarea.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.11.2013