De cativa ani, cu ochii pe ziua de 1 ianuarie 2007, tot stabilim prioritati care sa ne asigure integrarea: 1) anticoruptia; 2) independenta justitiei; 3) autonomia presei. Pe scurt, statul de drept. La care s-a adaugat, acum, dosariada.
Tentativa de mutare a accentului din planul economic in cel politic nu e noua. Ne-am convins insa ca nu va inghiti nimeni sa fie inlocuit ceva cu altceva. Bunaoara, obiectivele economice sa fie abandonate pentru ca reflectorul sa cada asupra celor politice.
Speranta ca, de aici inainte, vor putea fi lovite numai tintele inrudite cu asanarea morala si politica e o iluzie. Fara indoiala ca de o astfel de primenire, fie ca o cere Uniunea Europeana, fie ca nu, in primul rand societatea noastra are o nevoie vitala. Si, mai cu seama, avem nevoie de respect fata de legi. Pentru ca numai puterea legilor poate infrana puterea institutiilor si puterea oamenilor cu functii la varf in institutii. Nici nu poate fi democratie acolo unde puterea statului, puterea celor care detin puterea legislativa, puterea executiva ori puterea judecatoreasca nu e infranata de o alta putere. De puterea dreptului, pentru ca nimeni sa nu fie constrans sa faca lucruri la care legea nu-l obliga; si sa nu fie oprit sa le faca pe cele pe care legea i le ingaduie.
Dar oamenii nu se vor bucura cu adevarat de libertate, de democratie pana cand nu vor avea asigurata cel putin o bunastare decenta. Daca, insa, intr-o vreme dominata de judecati morale si politice, tratamentele aplicate in economie vor continua sa fie superficiale, avand in vedere, cu deosebire, doar lecuirea unor boli de moment, tactica aplicata deseori in anii tranzitiei, visul de bunastare nu va putea fi implinit.
Necazul e ca romanii viseaza mai mult la un “stat al bunastarii” si mai putin la bunastare bazata pe profit. Un “stat al bunastarii” nu-i insa decat un vis. Iar la o bunastare bazata pe profit nu vom ajunge atat timp cat nu vom avea o economie bazata pe concurenta, pe competitivitate si pe eficienta.
Logica economica ne conduce spre o judecata simpla: daca nu vor fi reinnoite decat partial structurile economice, organizarea muncii si sistemului intereselor, nu vom avea nici performante economice. Si, deci, nu vom avea bunastare.
Mai multa bunastare inseamna in primul rand venituri mai mari. Nu le vom avea fara mai multa eficienta a muncii. Orice alta abordare falsifica lucrurile. Romanii nu vor trai bine pana cand veniturile lor nu vor fi rodul unei munci competitive, orientate cu fata spre piata.
A gandi, acum, ca in economie am putea pacali reformele, in timp ce Uniunea Europeana e preocupata in Romania de curatenia politica si morala, ar fi o eroare fatala. Pentru ca ar fi incurajata persistenta structurilor invechite, ce fac sa se inmulteasca problemele calitative si de competitivitate ale produselor de fabricatie romaneasca.

Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.