Scrierile lui Sadoveanu sunt una dintre pasiunile lui Marius Tudor Munteanu, presedintele Consiliului de Administratie al societatii Mecanica Ceahlau din Piatra Neamt, in special pentru ca actiunea acestora are loc pe meleagurile unde el traieste de 20 de ani.
“Sunt timisorean de origine, dar in 1981, dupa terminarea facultatii, am venit ca inginer TCM-ist la Mecanica si am parcurs toate etapele profesionale; aici m-am format ca specialist in constructia de masini agricole”, spune Munteanu.
La prima vedere, Mecanica Ceahlau se pregateste sa-si aniverseze cu fast cei 80 de ani de la infiintare. In fata cladirilor proaspat zugravite a fost organizata o expozitie de echipamente si utilaje agricole: masini de prelucrat solul, de transportat, de recoltat si de semanat, aliniate si frumos lustruite, in mijlocul carora troneaza tractorul ecologic, o premiera nationala in domeniu.
In halele fabricii insa e o zi obisnuita de munca. Imbracati in salopete de lucru, muncitorii nu par deloc impresionati de festivitati, de vizitatorii bucuresteni veniti anume pentru acestea sau de faptul ca la ceremonia de lansare a tractorului ecologic vin secretari de stat si oficiali din Capitala.
Atentia le e distrasa pentru un moment de vizitatorii care studiaza curiosi masinile uriase, dar se reintorc amuzati la lucru; singurul care ii poate intrerupe este doar maistrul sau seful de echipa.
“Inainte de ’89 fabricam semanatori si grape care se duceau la rusi. Ponderea exportului era de 90%. Dupa ce a cazut CAER-ul, fabrica si-a reorientat productia in functie de cerintele pietei. Imediat dupa ’90, am inceput sa avem cereri de masini agricole mici, semanatori pe doua sau trei randuri.
Se lucra cu calul sau cu boul, dupa posibilitati. Acum, lucrurile s-au schimbat si se simte. Se cer masini pe sase si pe opt randuri, ceea ce este foarte bine”, afirma Marius Munteanu.
Sediu de razboi intr-o fosta carciuma
Mecanica Ceahlau s-a nascut pe temeliile micii societati comerciale Energia, infiintata la 18 iulie 1921 de profesorul universitar doctor Socrat Lalu si de alti prieteni intreprinzatori.
Societatea avea ca obiect de activitate infiintarea si exploatarea unui atelier mecanic si electrotehnic, a unei turnatorii pentru constructia si repararea de masini si piese mecanice, plus comertul cu asemenea marfuri.
Primele fonduri fixe ale firmei au fost o constructie acoperita cu tabla de 12×10 metri, o magazie de 10×7 metri si o ghereta de 3×3 metri.
Avea trei strunguri (doua mai bune si unul depasit din punct de vedere tehnic, chiar si pentru acea vreme), o masina de rabotat si una de gaurit, actionate de un motor de 9 CP. Lucrau aici trei strungari, 14 lacatusi, fierari, electricieni, un inginer si un maistru.
La inceputul lui 1923, 14 asociati, printre care si Socrat Lalu, semneaza actul de constituire a societatii anonime pentru industria mecanica Energia, cu un capital de sase milioane de lei, impartit in 12.000 de actiuni.
In actul de constituire se mentiona ca fostii proprietari aduc in noua societate, o data cu terenul si toate cladirile, turnatoria, fieraria, atelierul mecanic, tamplaria, magazia, grajdul si locuinta patronului, acestea fiind evaluate la 1,4 milioane de lei – sau 2.800 de actiuni.
In timpul celui de-al doilea razboi mondial, Energia si-a schimbat productia, preluand comenzi ale armatei – in principal de osii si bucse pentru carele militare.
Din aceasta perioada si pana in 1944, societatea si-a mutat sediul la Caransebes, intr-o fosta carciuma. Dupa razboi, la revenirea in Piatra Neamt, vechile cladiri degradate au fost reamenajate si s-a construit o hala noua, unde cei peste o suta de angajati s-au reprofilat pe repararea vagoanelor de calatori.
In 1947, langa hala existenta s-a ridicat una noua, pentru finisarea si vopsirea vagoanelor. La 11 iunie 1948, cand a fost nationalizata, societatea avea 130 de angajati care executau reparatii pentru vagoane de calatori si injectoare pentru locomotive.
Batalia actionarilor
Abia in 1953 societatea a inceput sa fabrice si utilaje pentru agricultura. A inceput sa produca semanatoare pentru sfecla si porumb, tocatoare pentru nutret, vanturatoare pentru cereale, baraci metalice pentru intreprinderi agricole.
In 1972, cand s-a pus in functiune o noua uzina, s-a stabilit ca profil de baza al societatii fabricarea de semanatoare, grape cu discuri, depanusatoare de porumb, pluguri si cultivatoare.
Dupa 1989, o data cu dezintegrarea pietei CAER, a scazut cererea de masini agricole si, in consecinta, si productia; daca in 1989 lucrau aici 5.000 de angajati, in 1995 numarul lor scazuse deja la 1.500.
Mecanica Ceahlau a devenit societate pe actiuni in 1993, cand 30% din capital a fost preluat de cuponari; trei ani mai tarziu, SIF Moldova si cuponarii au continuat privatizarea pana la 60% din capitalul social, iar in 1999, fostul FPS a vandut restul de 40% catre doua firme din Piatra-Neamt, Feromet si Comre.
In urma a doua oferte publice de cumparare de actiuni prin Bursa, una anul trecut, una in acest an, principalii actionari au devenit SIF Moldova, cu 51% din capital, respectiv Iulian Tocu, deputat si om de afaceri binecunoscut in Neamt, cu 18%.
Lupta pentru controlul societatii a fost destul de disputata, tinand cont ca SIF Moldova si-a propus sa preia intregul pachet de actiuni, fara insa a reusi sa cumpere prea mult din cota detinuta de Iulian Tocu.
In vara lui 1999, la momentul incheierii privatizarii, Mecanica Ceahlau avea peste 33 de miliarde de lei datorii si un capital social putin peste 22 de miliarde de lei. “Dupa privatizare, societatea s-a restructurat serios. In perioada august 1999 – decembrie 2000 s-au asanat arieratele, productia a fost reorganizata pe o singura platforma industriala si au fost rentabilizate activitatile auxiliare”, spune presedintele Consiliului de Administratie.
Scene cu ciocane si scantei de sudura
Fabrica, unde acum lucreaza 750 de angajati, include trei hale, cu o suprafata totala de aproape 16 hectare. Hala cea mare aduna laolalta ateliere specializate de turnatorie, prelucrari metalice, de sudura si de montaj.
Muncitorii, femei si barbati, lucreaza intr-un zgomot infernal de lovituri de ciocan si masini de montat, la care se adauga cel al aparatelor de sudura.
Unii supravegheaza buna functionare a masinilor de stantat cu capacitati diferite, de la 63 de tone la 400 de tone, a preselor mecanice sau hidraulice, altii asambleaza utilajele agricole, folosind piese facute tot in fabrica, la doar cativa metri departare de ei.
De tavan sunt prinsi scripeti uriasi, care sunt folositi la miscarea utilajelor nou asamblate. Din cand in cand, parti de tavan sunt luminate de scantei de la atelierele de sudura care, spre deosebire de celelalte, sunt ingradite si au la intrare placute de avertizare.
Peisajul industrial oferit de Mecanica Ceahlau se completeaza cu atelierele de debitare, de injectat mase plastice, de vopsitorie, cu sectia auxiliara pentru intretinerea si repararea utilajelor si cu sectia de scularie. Exista si un departament distinct format din ateliere de proiectare de produse, tehnologii si SDV-uri.
Vanzari mai mari, dar pe bani neincasati
In prezent, aproximativ 70% din productie merge pe piata interna, iar restul la export, in statele CSI (27%), Republica Moldova (25%), SUA (16%), Ungaria (16%), ca si in tari ca Bulgaria, Ucraina, Argentina, Polonia, Suedia, Kazahstan, Canada, Emiratele Arabe Unite si Grecia.
“Intr-un an de zile, numarul tarilor cu care avem relatii comerciale a crescut de la 8 la 11. Am stabilit relatii comerciale noi cu firme din Suedia, Argentina, Grecia si Kosovo si am reluat relatiile cu Federatia Rusa”, afirma Marius Munteanu.
Pe piata interna, unde firma vinde si in rate sau leasing, clientii societatii sunt agricultori individuali, asociatii agricole, foste IAS-uri care mai functioneaza, Agromec-uri, dar ponderea cea mai mare o au asociatiile agricole private.
Mecanica Ceahlau vinde fie direct clientilor care vin la sediu, fie prin intermediul celor 40 de distribuitori din toata tara, care practica pretul fabricii si adauga doar cheltuielile de transport.
Munteanu spune ca aplicarea Ordinului 97/2001 al ministrului Agriculturii privind subventionarea cu 55% a pretului de achizitionare a masinilor si utilajelor agricole a dus la cresterea vanzarilor, in prima jumatate a acestui an, cu peste 60% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Compania a primit pana in prezent comenzi de 160 de miliarde de lei pentru procurarea de utilaje agricole subventionate si a livrat deja utilaje in valoare de 75 de miliarde de lei.
“Trebuie sa incasam de la Ministerul Agriculturii, prin Directiile Agricole Judetene, 41 de miliarde de lei in contul subventiei. Avem asigurari ca in august vom primi acesti bani. In caz contrar, daca pe termen lung nu ii primim, va trebui sa sistam productia”, afirma Munteanu.
Tractorul – mic robot bun la toate
Pentru ultimele luni, cel mai important eveniment nu este cresterea vanzarilor ca urmare a facilitatii oferite de Guvern, ci depasirea unui handicap cu care Mecanica a avut de luptat ani in sir – dependenta vanzarilor de factorul sezonier, atata vreme cat principalele produse oferite au fost semanatoarele si grapele cu discuri, cautate sau nu de cumparatori in functie de ciclul lucrarilor agricole.
La sfarsitul lunii trecute, Mecanica Ceahlau a lansat tractorul ecologic Ceahlau 4601, echipat cu un motor de 46 CP care corespunde normelor Euro 3 privind reducerea poluarii – primul de acest fel din Romania. Tractorul este dotat cu un motor de 2.081 cmc produs de VM Motori din Italia, firma care lucreaza sub licenta Detroit Diesel.
“Pana in prezent am realizat cinci tractoare care au intrat in testari la Registrul Auto Roman, Institutul Proiect Brasov si Institutul National pentru Mecanizarea Agriculturii, iar din august va incepe productia de serie”, spune Munteanu. In lunile august si septembrie se vor fabrica 15 tractoare, iar pana la sfarsitul anului urmeaza sa fie produse 50 de tractoare.
Presedintele CA a precizat ca tractorul a fost realizat pentru piata externa, in special pe cea din SUA, dar si pentru cea interna, unde exista deja cerere. Mecanica Ceahlau va infiinta sucursale in tara pentru fabricarea tractorului, iar trei angajati ai firmei urmeaza sa plece intr-un stagiu de instruire in Italia, la uzinele VM Motori.
Societatea intentioneaza sa produca pentru inceput 150-200 de tractoare pe an, astfel incat sa poata obtine si profit, urmand ca peste doi-trei ani, productia sa creasca la 500 de bucati pe an.
Un tractor ecologic costa aproximativ 250 de milioane de lei (7.800 de dolari), cu 10% mai mult decat un tractor similar produs in Romania, dar fara motor ecologic.
“Necesarul de tractoare in agricultura este inca foarte mare. Cand va trebui sa ne aliniem la normele Uniunii Europene si in agricultura romaneasca va trebui sa apara aceste motoare ecologice”, a declarat Cornel Botezatu, directorul comercial al societatii.
Botezatu a precizat ca tractorul se adreseaza in principal micilor producatori agricoli, celor care au pana la 10 ha de pamant.
Ramane de vazut insa in ce conditii vor putea cumpara micii producatori, chiar cu subventie cu tot, un utilaj de 250 milioane de lei, in conditiile in care un agricultor cu atat de putin pamant se poate multumi si cu un tractor “neecologic” cu putere mult mai mica.
Firma Hart Miercurea-Ciuc, de pilda, vinde tractoare de 15 CP cu 100 milioane de lei, fara a mai vorbi de cele produse de Romarm, de 12 CP, care costa 60 milioane de lei, adica mai putin decat un cal bun.
Pe viitor, daca acest tractor va avea succes pe piata interna, se va pune problema constructiei unor tractoare de putere mai mare, pentru a cuceri astfel si alte segmente de clientela – fermierii cu mii de hectare, mai ales cei din vestul tarii, care cauta in general tractoare de peste 140 CP.
Deocamdata, in ceea ce priveste concurenta, vicepresedintele CA Toader Dumitrache considera ca aceasta nu vine din partea firmelor straine, care fabrica masini si utilaje de capacitati mari, necesare unui alt tip de agricultura. “Concurenta externa nu ne afecteaza, pentru ca masinile si utilajele cu capacitati mari nu se potrivesc agriculturii noastre divizate”, afirma Dumitrache.
In cazul concurentei interne, vicepresedintele CA apreciaza ca romanii s-au obisnuit sa cumpere produsele fabricate de Tractorul Brasov si ca nu ii intereseaza prea tare calitatea.
“Nu vreau sa se supere colegii de la Brasov, dar tractorul produs de Mecanica e mai bun. Trebuie dusa o lupta cu consumatorul. Tractorul produs de noi urmeaza a fi imbunatatit astfel incat sa devina un mic robot, bun la toate – in gospodarie, la arat, la tractiune, la orice”, declara Dumitrache.