Ce-i trebuie unui restaurant “împinge tava” ca să spargă piața? Un vad, un bucatar talentat, un manager inteligent și prețuri mici. Localul de pe Memorandumului 10 din Cluj-Napoca, aparținând primăriei, le are pe toate. Nu degeaba stau la coadă de două zile, de când s-a deschis, zeci de clujeni, scrie Gândul.

Totul a început prin două mii patru, când Emil Boc era primar și a deschis un bufet de incintă, pentru angajați.

L-au ocupat rapid jurnaliștii, atrași de prețuri, apoi salariații firmelor din centru, care goleau galantarul în două ceasuri. Ce și-a spus primarul? E musai o extindere! Și a investit în modernizarea vechii cantine “a Sfatului”: mai multe mese, mai multe tăvi, mai multe feluri de mâncare, ustensile de bucătărie clasa întâi. Și aceleași prețuri mici.

A urmat o “împinge tava” în cartierul Someșeni, o cafenea la Bastionul Croitorilor, și acum, restaurantul “Memo 10”, în buricul orașului. Tot cu tăvi, dar cu ștaif, pentru că urmașul actualului premier, Sorin Apostu, se respectă. A “furat” un director de la o multinațională din domeniul industriei alimentare, a angajat un architect, o firmă care să dea cu var, să refacă instalațiile, să pună aer condiționat și să instaleze mobilier nou din inox, bașca sistem de supraveghere video, și gata. Citiți despre afacerea pornită de Emil Boc la Cluj și meniurile oferite pe www.gandul.info.