Dupa ce au investit aproximativ un milion de euro intr-o fabrica de procesare a fructelor de padure, aflata la 5 kilometri de localitatea hunedoreana Orastie, nemtii de la Witmman s-au apucat sa cultive afine
Anul trecut, fabrica de la Orastie, administrata de italianul Sergio Paris, a livrat pe piata Europei Occidentale aproximativ 400 de tone de fructe de padure a caror valoare s-a apropiat de doua milioane de euro. In plin sezon aici muncesc aproximativ 200 de oameni. “Am exportat, in principal, ciuperci de padure din specia hrib si galbiori dar si afine rosii achizitionate din zona Cars-Severinului. Procentual, ciupercile au reprezentat 80% din cantitatea de fructe exportate. A fost un an bun, daca tinem cont de faptul ca, in 2004, cifra de afaceri a fost putin peste un milion de euro. Totusi, fluctuatia euro cu care ne-am confruntat pe tot parcursul lui 2005, a facut ca profitul sa fie redus simtitor”, declara Sergio.
Pentru acest an italianul estimeaza o crestere a cererii de fructe de padure, pe piata mondiala, de circa 30%. Cu toate acestea vremea capricioasa din Romania ridica mari probleme in privinta cresterii cantitatii de fructe de padure exportate. “Factorii climaterici sunt esentiali intr-o astfel de afacere. Ploile abundente denatureaza calitatea ciupercilor si influenteaza dezvoltarea acestora. De aceea, anul acesta este greu de crezut ca vom reusi sa exportam 600 de tone de fructe pentru a ne incadra in graficul propus, declara administratorul societatii.
Pentru a dezvolta afacerea cu fructe de padure, nemtii au achizitionat 22 de hectare de teren agricol in apropierea fabricii de la Orastie. Aici au inceput, in urma cu doi ani, sa “puna pe picioare” o plantatie de afine de cultura. “Afinele de cultura sunt deosebit de cautate pe piata mondiala. Cei mai mari consumatori gasim in Europa Occidentala, America de Nord si Japonia. Numarul unu mondial in exportul de afine de cultura este Chile, urmat de Italia. Avantajul unor culturi de afin in Romania este enorm. Practic chilienii nu pot oferi afine in perioada in care in Romania sunt gata de recoltat. Si asta deoarece, anotimpurile in cele doua state sunt in antiteza. Prin urmare, afinele produse la Orastie nu intra in concurenta cu cele din Chile”, sustine Paris.
La ora actuala, plantatia de la Orastie acopera sapte hectare. Urmeaza ca, din acest an, alte 15 hectare sa fie cultivate cu afine. Investitia in pregatirea terenului si sadirea lastarilor de afine a fost de 150.000 de euro. “Nu este usor sa demarezi o astfel de afacere. Trebui sa respecti tehnologia si nu in ultimul rand sa dispui de bani. Pentru a intelege cultura afinului, eu m-am pregatit timp de doua luni pe plantatiile din Chile”, spune Sergio.
Primul pas este pregatirea terenului. Este nevoie de araturi adanci de 80 de centimetri si de straturi de rumegus si nisip. Urmeaza apoi plantarea care se face cu lastari care au varsta de doi ani. Pe un hectar de teren sunt cultivati 3333 de lastari. “Noi, aici la Orastie, avem posibilitatea de a creste astfel de lastari. Cine vrea sa-i achizitioneze, la aceasta varsta, plateste intre unu si 1,20 euro pe fir. Practic, pentru o plantatie de un hectar numai cheltuielile legate de materialul saditor se apropie de 40.000 de euro. Daca pornesti afacerea producand-ti singur lastarii cheltuielile se reduc la jumatate”, declara italianul.
Sergio Paris isi dedica cea mai mare parte a timpului liber ingrijirii bonsailor. Are aproape 20 de arbori pitici, unii dintre ei avand o varsta de 120 de ani. “I-am adus din Italia si ma leaga foarte mult de casa. Am fost in Japonia unde am stat o perioada si am invatat cum sa-i ingrijesc.” spune italianul.
In privinta situatiei agriculturii din Romania, Sergio are o parere foarte clara. “Ceea ce se intampla acum in Romania, se intampla in Italia prin anii 50-60. Terenurile agricole erau faramitate, multe din ele nelucrate iar italienii erau plecati la munca in alte state. Abia dupa aceea au venit cu bani si s-au apucat de treaba. In 25 de ani i-am ajuns din urma pe nemti. Va fi greu pana cand agricultorii romani vor intelege importanta asocierii. Si asta pentru ca au ramas cu sechele de pe urma colectivizarii. Dar o asociatie agricola privata nu are nici o legatura cu fostele CAP-uri. In plus, fermierul roman nu intelege importanta specialistului in agricultura. De aceea nu aveti productivitate pe aceasta piata. Dupa ce vor intelege acest lucru treburile vor incepe sa se miste”, este de parere Paris.
Sa tot stai sa numeri boabele
Daca este nevoie de minimum 40.000 de euro pentru a infiinta o plantatie de un hectar de afine si profiturile sunt pe masura investitiei. “Spre deosebire de alti arbusti fructiferi care “produc” maximum sapte ani, afinul asigura o productivitate sporita timp de 30 de ani. Dezavantajul este ca trebuie sa astepti trei ani de la plantare pentru a atinge o cota acceptabila a productiei. Astfel, cand afinul ajunge la cinci ani de pe un hectar colectezi aproximativ opt tone pentru ca la varsta de opt ani sa ajungi la o productie medie de 20 de tone la hectar. Iar de aici, timp de inca 30 de ani productia va fi maxima”, declara inginerul Emil Bac.
Anul trecut, pe piata mondiala, pretul unui kilogram de afine a fost stabilit la trei euro. Asta inseamna ca un hectar de afine ajuns la o maturitate de opt ani a adus unei societati de profil un profit brut de 60.000 de euro. Un calculul hartiei arata ca o plantatie de cinci hectare de afine de cultura asigura un castig de 300.000 de euro pentru o perioada de 30 de ani ! La ora actuala, in Romania, mai exista patru plantatii de afine de cultura. La Pitesti, unde exista si un centru de cercetare, de unde puteti achizitiona material saditor, la Campu Lung la Baia Mare si in Fagaras.
“Sunteti unde eram noi prin anii 50”
Istoria afinului cu tufa inalta
Cultura afinului cu tufa inalta a fost introdusa la inceputul secolului XX pe continentul american. In Europa, primele culturi de acest gen au fost infiintate in Olanda, in anul 1923. Extinderea pe suprafete mai importante se face abia dupa 1980. In Romania, prima cultura de afin cu tufa inalta a fost infiintata in anul 1968 la Bilcesti, (10 km. de la Campulung Muscel), la o altitudine de 840 de metri. In cei 30 de ani de cercetare efectuate la Bilcesti s-a ajuns la concluzia ca afinele cu tufa inalta poate fi cultivat cu succes in zonele submontane. Este o planta forte rezistenta la boli si care, in unele situatii, nu necesita operatii de chimizare impotriva diferitelor boli. In 1982, medicul clujen Roman Morar a produs pentru prima data un medicament din fructe de afin, care, doi ani mai tarziu, a fost brevetat si inregistrat la OSIM. Dupa 12 ani, in 1994, a fost avizat in medicina umana.