Vera Atkins e celebră, mult peste orice altă femeie spion originară din România. S-au spus despre ea fel și fel de povești. Acum apare o carte în care se află aproape tot adevărul. Autorul a fost și el spion – William Stevenson (1924-2013) jurnalist și scriitor canadian, născut în Marea Britanie. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a luptat ca pilot de vânătoare pentru Marea Britanie, fiind instruit în spionajul aviatic. A fost corespondent de război și a publicat 16 cărți, între care: A Man Called Intrepid (1976), 90 minutes at Entebbe (1976), Intrepid’s Last Case: The Super Spy Who Helped Take Down the Nazis Tackles the KGB (2002), Operations Management (2006) și Past to Present: A Reporter’s Story of War, Spies, People, and Politics (2012). Cartea de față a apărut în 2007. William Stevenson, pe care Vera Atkins l-a autorizat să-i scrie biografia, a studiat documente desecretizate recent și i-a intervievat pe cei care au cunoscut-o, pentru a reconstitui cât mai fidel viata si personalitatea celei care continuă să fie și astăzi un model pentru serviciile de informatii din întreaga lume.
Cine a fost Vera Atkins? Era evreică, născută în România, la București, în 1908, pe numele adevărat Maria Vera Rosenberg. „Atkins” era numele de fată al mamei, refugiată din Rusia în urma pogromurilor. Tatăl ei, Max Rosenberg, om de afaceri, bancher, născut în Germania, a avut succes în România, unde a făcut avere considerabilă. În anii ‘30 ajunsese să-l consilieze pe regele Carol al II-lea în chestiuni financiare. Vera a primit o excelentă educație și frecventează lumea bună bucureșteană. Așa îl cunoaște, în 1931, pe ambasadorul german, contele von Schulenburg, adversar al lui Hitler, cu care are o lungă poveste de dragoste, continuată și după ce acesta a fost numit ambasador la Moscova. De la el ea avea informații de primă mână. În 1934 se mută la Londra – își ia numele „Atkins”, și începe cu adevărat cariera de superspion. A revenit la București de cîteva ori în legătură cu misiunile ei. A avut o ascensiune rapidă, ajungând in fruntea SOE, serviciul de operatiuni speciale creat de Winston Churchill. „Vera și-a recrutat agenții cu grijă – scrie William Stevenson –, i-a antrenat până cădeau din picoare de epuizare, i-a testat în mod constant, apoi i-a trimis personal în misiuni. Armata ei clandestină ajungea departe în spatele liniilor inamicului, lua legătuira cu luptătorii din rezistență, elimina ținte vitale, îi ajuta pe piloții aliați să evite capturarea și transmitea la Londra informații prin radio.”
Vera Atkins s-a retras după mai bine de zece ani din „serviciul activ”, în 1947, într-un sat din Anglia. Numele ei a rămas necunoscut până în 2000, la moartea ei. O discreție absolută i-a înconjurnt trecutul. A refuzat să dea interviuri, să fie personaj în cărți de istorie sau în filme. Totuși, în 1998, Francois Mitterand i-a acordat legiunea de onoare, fără să intre în detalii asupra meritelor ei reale – și faptul i-a uimit pe toți, atrăgând încă o dată atenția asupra femeii care trăia departe de ochii presei. A fost o recunoaștere târzie a aportului ei important, din anii 40, la eliberarea Franței. Ian Flaming, el însuși spion, a folosit-o pe Vera ca model pentru Miss Moneypenny, secretara lui James Bond, și a spus că „în lumea reală a spionilor, Vera Atkins era șefa”. Abia dupa moartea ei, cartea „Spymistress. The life of Vera Atkins, the greatest female secret agent of World war 2”, de William Stevenson, dezvăluie cine a fost cu adevărat. Aceasta este traducerea pe care o prezentăm acum drept un eveniment editorial.
William Stevenson – Vera Atkins. Povestea celei mai importante agente secrete originare din România din al Doilea Război Mondial, Editura Polirom. Traducere de Ciprian Șiulea