Companiile din sectorul de lux, lovite din plin de efectele nefaste ale razboiului din Irak, ale epidemiei SARS si resesiunii economiei globale, au gasit o arma de lupta redutabila pentru piata de 9 miliarde de euro pe care si-o disputa: inovatia.
Creativitatea si inovatia devin atuurile principale ale acestor companii, pe o piata care a devenit deja matura. Grupurile de lux fac acum curte designerilor experimentati, scrie publicatia franceza Le Monde.
Aprecierea euro fata de dolar si fata de yen va taia cu pana la 14% din cifra de afaceri a comapniilor de lux . Epidemia de Sars va reduce vanzarile aferente anului curent cu inca 2,5%, iar profiturile cu 6%, estimeaza analistii.
Daca LVMH din Franta si Hermes din Italia par sa reziste mai bine, companiile italiene Gucci, Prada si Tod’s au suferit o scadere drastica a vanzarilor, intr-un moment in care investitiile lor in noile magazine sau in noile case de moda nu au fost inca amortizate.
Cifre “inestetice” la Richemont
Grupul elvetian Richemont (care detine cunoscutele marci Cartier, Van Cleef, Baume at Mercier si Piaget) situat in topul mondial imediat dupa LVMH si inaintea Gucci, a suferit cel mai drastic declin.
Presedintele grupului, sud-africanul Johan Rupert, a anuntat recent ca rezultatul de exploatare al companiei a scazut aproape la jumatate (-43%), iar cifra de afaceri s-a diminuat cu 5% la 3,65 de miliarde de euro. Mai mult in aprile si mai, vanzarile Richemont au scazut cu 27%. In aceeasi perioada, LVMH si-a continuat nestingherit cresterea de peste 10%.
Richemont a fost urmarita de circumstante nefavorabile, dar si de decizii neinspirate. “Contextul nu explica in totalitate situata actuala”, a admis Rupert. “Anii buni ne-au dat un sentiment de auto-multumire, si cand apare auto-multumirea progresul inceteaza”, analizeaza patronul.
Grupul urmeaza sa contabilizeze amortizari pentru deprecierea activelor in valoare de 3,9 miliarde de euro.
Richemont, care s-a bucurat anii trecuti de statutul de vedeta a sectorului de lux, a intrat acum intr-o etapa de restructurare. Compania, care este implicata si pe piata tigarilor (detine 21% din British American Tobacco), a inchis fabrica de ceasuri din Elvetia si a concediat 200 de angajati.
Dupa masurile de restructurare a productiei, grupul urmareste o diversificare a ofertei si o sporire a inovatiei la casele sale de moda. Colectia Must, o linie de produse Cartier mai accesibile (brichete, ceasuri…), pe care conducerea dorea initial sa o opreasca pentru ca risca sa afecteze prestigiul marcii, va fi mentinuta, sau chiar reinnoita.
Vanatoarea de staruri
“Inovatia devine arma principala a razboiului pe piata luxului care a devenit acum matura”, apreciaza Antoine Colonna, analist la Merrill Lynch.
Pentru multi observatori, succesul in perioade de criza al companiei Louis Vuitton, se datoreaza in mare parte accentului pus pe noutate. La fel, relansarea firmelor Burberry, Balenciaga sau Christian Dior – care sunt din nou rentabile multumita geniului unuia ca John Galliano – demonsteaza fara echivoc importanta creativitatii chiar si in perioade de “seceta economica”.
Casele de lux vor acum cu orice pret sa atraga starurile din lumea modei. Casa de moda Hermes va il va angaja pe “copilul teribil” al modei, cunoscutul creator Jean-Paul Gaultier, la conducerea diviziei de moda feminina. LVMH a incredintat creatia Pucci lui Christian Lacroix. Iar Prada l-a chemat pe Jil Sander la conducerea diviziei care ii poarta numele.
Zilele trecute Richemont a anuntat ca va infiinta o scoala de design cu sediul la Milano, capitala italiana a modei. Grupul a subliniat la randul sau ca “creativitatea este esentiala pentru dezvoltarea caselor sale de moda”. georgiana.stavarache@zf.ro
Business Internaţional
Ai succes sau pierzi, inoveaza!
Companiile din sectorul de lux, lovite din plin de efectele nefaste ale razboiului din Irak, ale epidemiei SARS si resesiunii economiei globale, au gasit o arma de lupta redutabila pentru piata de 9 miliarde de euro pe care si-o disputa: inovatia.Creativitatea si inovatia devin atuurile principale ale acestor companii, pe o piata care a devenit deja matura