Aici si-ar fi calculat doar banii de buzunar

Unul dintre cei mai straluciti tineri matematicieni romani si-a gasit confirmarea valorii dincolo de Atlantic, in Statele Unite. Dupa ce a si-a luat doctoratul la Universitatea Princeton, lucrand printre nume celebre ale domeniului, el preda acum la Berkeley, cea mai puternica universitate americana de stat. De altfel, imediat ce a terminat facultatea, la Iasi, a fost curtat de nu mai putin de opt universitati americane. Ruda cu renumitul autor de culegeri de matematica Dumitru Gheba, tanarul a uimit lumea matematicienilor inca din anul intai de studentie, rezolvand o problema in premiera mondiala. La scurt timp dupa aceea a fost invitat sa participe la un congres international de matematica. Era singurul student printre zeci de profesori.
Dan Geba a luat primele lectii de matematica in… via bunicului sau, din satul iesean ticau. Batranul l-a molipsit cu pasiunea lui pentru matematica. “Se duceau la prasit si il intreba: Dane, ia spune, cate tufe-s pe randul asta? Si cate randuri are via? Cate tufe sa fie de toate?”, povesteste Dorian Geba, tatal matematicianului.
Peste cativa ani, invatatura bunicului avea sa-si arate roadele. In clasa a IV-a, Dan castiga “Olimpiada micilor matematicieni”, iar in gimnaziu a fost de trei ori ani cel mai bun din judet. In ultimii trei ani de liceu a fost mereu in lotul national largit de matematica, in care intrau cei mai buni 24 de elevi din tara. A luat trei locuri III la Olimpiada nationala si 38 de diplome la tot ceea ce insemna concurs de matematica pentru varsta lui. In clasa a XII-a s-a clasat primul la Balcaniada de la Atena. A terminat liceul ca sef de promotie.
La succesul lui Dan a contribuit, de altfel, intreaga familie. “Mama mea il mai ajuta la cate un desen, sotia avea grija de mancare, iar eu ii faceam si ghetele, numai sa nu fie distras de la matematica. In concediu ne incuiam in camera de hotel si lucram si cate 12 ore pe zi. Iar culegeri de probleme cumparam cu kilogramul. Luam tot ce aparea, si in engleza, si-n romana”, povesteste tatal lui Dan, “olimpic” si el la vremea lui.

Dascalul celor mai buni
In primul an de studentie la Facultatea de Matematica a Universitatii “Al.I.Cuza” din Iasi, Dan Geba si-a uimit dascalii gasind, in premiera mondiala, solutia unei probleme. “Era o problema nemairezolvata pana atunci de nimeni in lume”, se mandreste tatal. “Era o realizare importanta, care nu rasturna muntii, dar care, tinand cont de varsta si pregatirea studentului, era ceva remarcabil”, confirma profesorul Ioan Tofan, cel care colabora indeaproape cu Dan.
Cu “inovatia” lui, tanarul a participat, in 1993, la Congresul International de Hiperstructuri Algebrice, de la Iasi. Era singurul student printre 40 de cadre didactice.
Sfatuit de academicianul Viorel Barbu, mentorul sau, la terminarea facultatii a trimis scrisori catre zece universitati americane pentru o bursa de studii de doctorat. Avand si un atu foarte important – faptul ca fusese numarul unu mondial al anului la testul GRE (care evalueaza cunostintele de matematica si limba engleza), i-au raspuns afirmativ nu mai putin de opt universitati. A ales Princeton. Dupa doar trei luni avea deja diploma de master in matematica, iar dupa patru ani, in care a aprofundat domeniul ecuatiilor hiperbolice, si pe cea de doctor. Lucrurile nu s-au oprit aici: vara trecuta a fost angajat, pentru trei ani, ca asistent la cea mai buna universitate de stat a Americii, Berkeley.

Americani cu studii la Iasi
Dan Geba locuieste acum, impreuna cu sotia si fiica lui, in oraselul californian Walnut Creek si isi face studiile post-doctorat. “Dedic mare parte a timpului meu predarii matematicii, lucru care a fost mereu aproape de inima mea”, comenteaza matematicianul.
Geba nu e singurul roman de acolo: la Universitatea Berkeley isi mai desavarseste pregatirea un matematician roman de elita, Daniel Tataru. Acesta a primit, in 2002, premiul “Bocher”, un fel de “Nobel” al matematicienilor, pentru inovatii deosebite intr-o specializare apropiata de cea a lui Geba. Iar in universitatile americane predau si alti romani care, ca si Geba sau Tataru, au invatat matematica la Iasi: Nicolae Pavel (Universitatea din Ohio), Irinel Dragan (University of Texas, Arlington), Mircea Martin (Baker University, Kansas) sau Eleny Ionel (Universitatea din Wisconsin).
Ar mai fi de spus ca Dan Geba este ruda cu cunoscutul matematician Dumitru Gheba, autorul uneia dintre cele mai populare culegeri de probleme pentru elevii anilor ’70-’80, lucrare reeditata de nenumarate ori. “Si noi ar fi trebui sa ne numim Gheba – explica Dorian Geba -, dar cand s-a nascut tatal meu, in Balti, rusii tocmai luasera Basarabia si, trecandu-i numele din scrierea chirilica, in care ‘ge’ se citeste ‘ghe’, in cea latina, l-au botezat Geba”.

In medie 70.000 de dolari pe an
Conform Societatii Americane de Matematica, numarul matematicienilor angajati in sistemul american de invatamant era de circa 20.000 in anul 2000, in timp ce in institutiile federale (in special Departamentul Apararii) si in sectorul privat (industria aeronautica si farmaceutica, burse de marfuri si valori, banci si asigurari, management si PR) lucrau 2.000 de matematicieni. Datele Biroului Federal de Statistica a Muncii releva ca venitul mediu anual al unui matematician american a fost de 68.640 de dolari in anul 2000. Salariul maxim a fost de 101.900 dolari, iar minimul a fost de 35.390 dolari. Din punctul de vedere al nivelului de pornire, salariul mediu anual oferit unui matematician care isi incepe cariera in invatamant era, la inceputul anului trecut, de 46.466 dolari pentru posesorii de licenta in matematica, 55.938 dolari pentru posesorii unei diplome de master si 53.440 dolari pentru doctorii in matematica. Pentru matematicienii angajati in institutiile statului (in principal statisticieni si criptoanalisti), salariul anual era sensibil mai mare, situandu-se in medie la 76.460 dolari.