În pofida unor discuții maraton care s-au întins până ieri dimineață și a reformelor implementate de Atena, miniștrii de finanțe din zona euro nu au reușit să ajungă la un acord cu FMI asupra unei formule de reducere a datoriei Greciei la un nivel sustenabil.
Pentru că statul elen va trebui să aștepte următoarea ședință a grupului, programată pentru luni, ca să afle dacă primește tranșa combinată de 44 miliarde de euro din bailout fără de care riscă să nu-și mai poată acoperi nevoile financiare curente, premirul grec s-a văzut în postura de a cere el creditorilor să-și respecte promisiunile.
Eurogroup a salutat reformele implementate de autoritățile elene în cadrul programului de bailout, măsuri care includ printre altele adoptarea unui buget auster pentru anul viitor și o strategie fiscală ambițioasă pentru perioada 2013-2016. “Aceste eforturi demonstrează angajamentul solid al autorităților față de programul de ajustare”, se arată într-un comunicat al miniștrilor de finanțe, citat de ziarul Kathimerini.
“În acest context, Eurogroup a purtat discuții extinse și a făcut progrese în vederea identificării unui pachet consistent de inițiative credibile care să aibă o contribuție însemnată la sustenabilitatea datoriei guvernamentale a Greciei. Eurogroup a întrerupt ședința pentru a putea lucra în continuare la unele aspecte tehnice ale pachetului. Grupul se va reuni din nou luni, 26 noiembrie”, menționează comunicatul.
Deși presa internațională relata că zona euro și FMI sunt departe de un acord și că ar exista diviziuni în rândurile miniștrilor, președintele Eurogroup, luxemburghezul Jean-Claude Juncker, a insistat că nu au fost neînțelegeri majore de natură politică.
“Suntem aproape de un acord, dar mai sunt necesare verificări tehnice și calcule financiare pe care la această oră nu le putem face cum trebuie, așa că întrerupem ședința și ne vom întâlni din nou luni”, a spus Juncker.
Un document pregătit pentru ședință și obținut de agenția Thomson Reuters arăta cât de departe se află Grecia de ținta de reducere a datoriilor având ca reper nivelul curent de 170% din PIB.
Potrivit acestuia, datoria Greciei nu poate fi micșorată până în 2020 la 120% din PIB, nivel considerat sustenabil de FMI, decât dacă membrii zonei euro șterg o parte din împrumuturile lor pentru Grecia sau dacă FMI acceptă să împingă termenul limită la 2022.
Germania și alte state ale UE se opun vehement ideii de ștergere a datoriilor Greciei.
Documentul Eurogroup sugerează că datoria țării ar putea ajunge la 120% din PIB cu doi ani întârziere, adică în 2022, fără pierderi pentru statele creditoare din zona euro și fără ca deținătorii privați de obligațiuni grecești să fie obligați să accepte răscumpărarea titlurilor la un preț redus. Șefa FMI, Christine Lagarde, respinge însă o astfel de prelungire.
Alte opțiuni luate în calcul în discuții sunt reducerea dobânzii la creditele deja acordate Greciei de statele zonei euro, suspendarea temporară a plății dobânzilor și amânarea maturității împrumuturilor. Fără vreo măsură de corecție, datoria Greciei s-ar situa la nivelul de 144% din PIB în 2020 și 133% din PIB în 2022, potrivit documentului.
Premierul Samaras: Grecia s-a achitat de reforme, acum este rândul vostru
Premierul Greciei Antonis Samaras a făcut apel la liderii zonei euro și la FMI să-și respecte angajamentele, după ce discuțiile miniștrilor de finanțe și reprezentanții Fondului s-au încheiat cu, așa cum consideră presa străină, un eșec.
“Grecia a făcut ceea i s-a cerut. Acum partenerii noștri trebuie să-și îndeplinească responsabilitățile pe care și le-au asumat”, a spus Samaras într-un comunicat. Eșecul discuțiilor înseamnă că țara trebuie să mai aștepte pentru a afla dacă va primi o tranșă de 44 miliarde de euro luna viitoare. Guvernul elen susține că va rămâne fără bani spre sfârșitul acestei luni. “Nu doar Grecia, ci întreaga zonă euro depinde de deciziile partenerilor noștri. Niciun fel de amânare nu poate fi permisă”, a mai spus Samaras.