Decizia băncilor europene de a apela la asistență financiară din partea guvernelor pentru a strânge rezervele minime de capital ar putea avea un efect de “boomerang” pentru bilanțurile creditorilor, scrie Bloomberg.
Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a solicitat băncilor să strângă 115 mld. euro până la mijlocul anului viitor. Deoarece se confruntă cu scăderea profiturilor și nu se pot finanța de pe piețele de capital, băncile vor cere cel mai probabil ajutorul guvernelor.
Ce s-a întâmplat luni pe piețele europene după cel mai important summit al zonei euro
“Dacă guvernele din sud vor oferi asistență financiară băncilor, datoriile lor suverane vor crește și vor agrava problemele acestor state. Apoi, băncile vor înregistra pierderi mai mari deoarece dețin sume mari din datoriile publice ale guvernelor. Este un ciclu vicios în care nu se știe cine se va echilibra mai întâi, obligațiunile suverane sau băncile”, spune directorul Centrului pentru studii politice europene Karel Lannoo.
Cele mai mari probleme sunt în Spania, Grecia, Italia și Portugalia, state puternic “ancorate” în “mlaștina datoriilor”. În Spania și Italia, băncile trebuie să găsească 26,2 mld. euro, respectiv 15,4 mld. euro pentru asigurarea cerințelor minime de capital. În cazul Greciei, EBA estimează necesarul de capital la 30 mld. euro, dar suma reprezintă valoarea fondului de salvare a băncilor și nu acoperă “găurile” din capitalul instituțiilor.
“Decizia liderilor europeni de a înăspri disciplina bugetară împreună cu reducerea creditării din partea băncilor vor cauza o recesiune economică severă în Europa”, apreciază Desmond Lachman, analist în cadrul American Enterprise Institute din Washington.
Economiile emergente au resimțit cel mai acut criza din zona euro, conform raportului BRI
Criza datoriilor suverane are repercusiuni extrem de negative asupra piețelor emergente, în special cele europene, unde investitorii străini au repatriat importante sume de bani, conform raportului Băncii de reglemente internaționale (BRI).
Investitorii au retras în lunile august și septembrie peste 18 mld. euro din statele emergente, fapt care s-a reflectat în prăbușirea prețurilor acțiunilor.
“Scăderea prețurilor acțiunilor în septembrie sugerează că activele riscante au fost vândute pentru a reduce volatilitatea portofoliilor deținute de investitorii străine”, apreciază analiștii băncii.
Repatrierea fondurilor din economiile emergente coincide cu intrările masive de capital de 85 mld. dolari (63,48 mld. euro) din zona euro, provenite în special din diminuarea participațiilor deținute în statele din afara uniunii monetare. Cele mai afectate state sunt cele din Europa Centrală și de Est unde aproximativ 80% din cota de piață este controlată de băncile austriece, franceze, grecești și italiene.