Fără un control „la sânge“ al modului în care se cheltuiesc banii în sistemul de sănătate și fără un sistem informatic pus la punct, sistemul de sănătate poate fi ușor ocolit, arată un nou caz de rețete false, scos la iveală de procurori la Râmnicu Vâlcea și Craiova. Alte cazuri au mai fost consemnate în martie și aprilie în țară.
În cea mai recentă situație zece persoane, printre care medici, administratori de farmacii și asistente medicale din Râmnicu Vâlcea și Craiova, sunt cercetate după ce, în perioada februarie 2012 – iulie 2013, ar fi prescris în mod fictiv rețete compensate, patru dintre acestea fiind arestate, potrivit Mediafax.
Conform reprezentanților Poliției Vâlcea citați de Mediafax, patru dintre cele zece persoane cercetate în acest caz și care au fost audiate au fost inițial reținute, apoi arestate preventiv, pentru 29 de zile, fiind vorba despre doi medici și două asistente.
Celelalte șase persoane sunt cercetate în libertate, potrivit aceleiași surse. Prejudiciul estimat până în prezent în acest caz se ridică la aproximativ 80.000 de lei.
Un alt caz cu presupuse rețete false a mai fost prezentat de către procurori în martie la București iar un altul în aprilie la Hunedoara și Timiș. Un alt caz a vizat presupuse decontări de analize false, în Capitală.
Aproximativ 4 milioane de rețete se eliberează lunar în România, iar de anul acesta Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a trecut la prescripția electronică. Anul acesta pentru medicamente, CNAS a alocat 5,6 mld. lei (1,3 mld. euro), comparativ cu 4,59 mld (1 mld. euro). În total, bugetul instituției este de aproximativ 5 mld. euro.
Autoritățile vorbesc de mai mulți ani despre fraudele din sistemul de sănătate, însă primele cazuri au apărut în 2012 și au continuat anul acesta.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 29.07.2013