Din 2006, de când și-au împărțit acțiunile bursei, brokerii se bat ca să o conducă. O dată la doi ani se vorbește despre ale­geri, se fac strategii, alianțe și se pro­clamă schimbarea. Cu trei condu­ceri în ultimii cinci ani, bursa e tot la nivelul din 2005. Tranzacțiile medii cu acțiuni în 2011 au fost sub 10 milioane de euro, la fel ca și în 2005, iar capita­li­zarea BVB la finalul anului este de 16,3 miliarde de euro, față de 15,3 mld. euro la finalul lui 2005, deși între timp s-au listat Erste și Fondul Pro­prietatea.

Numărul de so­cie­tăți emitente a crescut de la 64 la 79, dar majoritatea com­pa­ni­ilor noi au venit de pe piața RASDAQ, iar singurele listări notabile au fost Trans­elec­trica, Transgaz și Fon­dul Proprie­tatea, iar din mediul pri­vat doar Teraplast poate fi consi­derat o achiziție.

În schimb, numărul de conturi active la cumpărare era de aproape 11.000 la finalul lui 2005. În decembrie 2011 au mai rămas 2.600, adică mai puțin de un sfert. Pâlpâie luminile de avarie: bursa nu are investitori, nu are emitenți noi, nu are anvergură și credibilitate, nu este o sursă de finan­țare pentru economie.

Lipsa de anvergură se reflectă cel mai bine în afacerile BVB pe 2011 care sunt în jur de 5 milioane de euro, com­pa­rabile cu ale unui supermarket de cartier. Piața totală de brokeraj nu de­pășește 15 milioane de euro pe an, iar fără o bursă puternică va rămâne aici.

Fondurile de acțiuni au active de 41 mil. euro, iar cel mai mare fond de ac­țiuni nu trece de 10 mil. euro, fondurile străine spun că nu au în ce investi mai mult de 50 de milioane de euro pe piața românească, iar fondurile de pensii românești merg să investească la Viena, Varșovia, Paris și Frankfurt, pentru că la București nu mai au ce cumpăra. În acest timp, investitorii mici își închid conturile pentru că s-au săturat să meargă de cinci ori pe an la Fisc ca să-și de­clare profiturile și să plătească impozit.

Care este miza alegerilor de la bursă?

Luni, 9 ianuarie, vor fi din nou alegeri. 20 de candidați se bat pentru nouă locuri.

De ce sunt importante alegerile de la bursă? Pentru că cei care vor ajunge în Consiliu vor avea în mâini viitorul pieței de capital din România. În func­ție de deciziile lor, bursa româneas­că va recupera decalajul față de Polo­nia, Cehia și Ungaria și va deveni un mo­tor și o sursă de finanțare pentru eco­no­mie sau va rămâne la nivelul actual, o piață marginală, cu câteva mii de investitori, unde o companie privată are dificultăți să atragă câteva milioane de euro.

Cea mai mare provocare pentru cei care vor veni la conducerea bursei va fi să lase rivalitățile deoparte și să lucreze împreună pentru a găsi cele mai bune soluții pentru dezvoltarea pieței. Până acum acest lucru s-a întâmplat foarte rar. Au existat mereu ciocniri de interese și disidențe în Consiliul Bursei: brokerii mari cer reglementări cât mai pu­ține și modernizarea rapidă a siste­me­lor de tranzacționare, brokerii mai mici se opun din cauza costurilor ridi­cate de implementare, unii vor co­mi­sioane mai mici, alții vor comisioane mai mari ca să crească profiturile bur­sei. Unii au vrut produse structurate, alții acțiuni străine. Viziunile diferă, iar de multe ori deciziile luate de cei din conducerea bursei s-au bătut cap în cap, cum a fost cazul pieței OTC.

Esențiale pentru dezvoltarea pieței sunt și relația bursei cu Guvernul și cu CNVM. Conducerea bursei va trebui să-și asume un rol mai activ în relația cu statul, să se lupte mai mult pentru ca ofertele de acțiuni promise de Guvern să se realizeze și să asigure cele mai bune condiții pentru derularea acesto­ra, pentru a nu se repeta eșecul Petrom.

Dan Paul și Lucian Anghel încearcă să-l detroneze pe Farmache din funcția de președinte al BVB

Și relația cu CNVM, autoritatea de reglementare și supraveghere a pieței de capital, va trebui încălzită, iar cei din con­ducerea bursei va trebui să-i convin­gă pe membrii CNVM cât de impor­tan­te sunt deciziile care trebuie luate.

Nu în ultimul rând, noul Consiliu de Administrație va trebui să găsească cea mai bună formulă pentru echipa de ma­nage­ment, pentru că sarcina im­ple­men­tării schimbărilor aprobate de CA va cădea asupra directorilor executivi. Bursa are nevoie de manageri cu expe­riență, care să-și asume obiective clare și să fie lăsați să le ducă la îndeplinire.

Demiterea fostului director general Valentin Ionescu în luna noiembrie, pe mo­tiv că acesta nu și-ar fi îndeplinit cri­teriile de performanță, a fost apogeul lup­telor din ultimii ani de la conducerea BVB. Decizia a ridicat multe întrebări la acea dată. Nimeni nu a explicat care erau criteriile de performanță, în ce mă­su­ră au fost ele realizate și care este respon­sabilitatea Consiliului și a direc­to­rilor executivi pentru nerealizarea lor. Astfel de episoade nu fac decât să șifo­neze imaginea bursei și să-i scadă credibilitatea în raporturile cu statul, cu CNVM sau cu investitorii și emitenții.

Cine va decide noua conducere?

În urmă cu doi ani, când a fost ales actualul Consiliu de Administrație, bursa era controlată de firmele de brokeraj, care dețineau circa 85% din acțiuni, iar în Consiliul de Adminis­tra­ție au ajuns reprezentanții societăților care aveau cele mai multe acțiuni, pre­cum HTI Valori Mobiliare, Broker, Estinvest, IFB Finwest, Prime Tran­sac­tion sau Romcapital. Stere Farmache nu a avut nicio problemă în a obține man­datul de președinte, în condițiile în care nu avea la acea vreme o opoziție sufi­cient de puternică.

Între timp, situația din acționariat s-a schimbat. Acțiunile BVB au fost lista­te la mijlocul lui 2010, iar firmele de brokeraj au vândut pachete mari de acțiuni pentru a-și acoperi pierderile operaționale și pentru a rezista pe piață, în condițiile în care prăbușirea din 2008 a piețelor le-a lovit puternic afacerile. În schimb, fondurile de investiții au acu­mulat pachete importante. Franklin Templeton, SIF Moldova sau fondurile austriecilor de la Erste au cumpărat pachete de până la 5% din acțiunile BVB, ING și alte fonduri de pensii au cumpărat și ele.

În ultimul an nemulțumirile noilor acționari în legătură cu modul în care este administrată bursa au crescut. În aprilie 2011 un grup de acționari a cerut ale­geri la bursă, dar propunerea a fost res­pinsă. În noiembrie unii au cerut din nou alegeri, iar conducerea BVB nu a mai putut trece cu vederea această solicitare.

Pe lista celor care au solicitat alegeri se numără Erste, ING, UniCredit, Intercapital Invest, acționari care îl susțin pe Lucian Anghel împo­tri­va lui Stere Farmache. Lor li s-ar putea ală­tura și alte bănci și fonduri de in­vestiții, dar și Franklin Templeton. Pen­tru prima dată de când se află la con­du­cerea bursei, Stere Farmache pornește cu șansa a doua. Brokerii care l-au sus­ținut în 2010 pentru un nou mandat nu mai au forța de atunci, iar unii s-au întors împotriva lui. Partida nu este jucată însă atâta timp cât există acționari mari precum SIF Moldova, care nu s-a exprimat clar până acum în spatele cărui candidat va pune cele 5% din acțiuni pe care le deține.

Dan Paul, președintele Asociației Brokerilor, pornește ca outsider. Deși are câțiva susținători care i-au fost alături și în bătăliile precedente, el are și mulți adversari în piață. Un atu al său ar putea fi influența politică pe care o are: Dan Paul are apropiați în PD-L și este prieten cu Varujan Vosganian, unul dintre liderii PNL. Cu toate astea, el nu a avut succes în demersul privind elimi­narea raportărilor trimestriale la Fisc, o prevedere a Codului Fiscal care îi nemulțumește atât pe investitori, cât și pe brokeri.

Radu Georgescu, GECAD: S-a schimbat CEO-ul la BVB? Eu am decis să cotez Avangate pe NASDAQ


Cinci provocări pentru viitoarea conducere

Creșterea numărului de investitori locali activi. Numărul de conturi active pe bursă a scăzut de la 11.000 în decembrie 2005 la 2.600 în decembrie 2011. Pentru creșterea numărului de investitori sunt necesare mai multe listări ale unor companii cunoscute (Romgaz, Romtelecom, CEC), completarea gamei de instrumente de investiții cu acțiuni ale unor companii cunoscute din Europa și SUA, dar și a instrumentelor pentru speculații și pentru acoperirea riscului.

Atragerea de investitori străini. Circa 50 de fonduri străine mai investesc în prezent pe bursa de la București, față de peste 100 în 2006. Pentru atragerea marilor fonduri străine este nevoie de mai multe listări ale unor companii importante, precum Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, dar și de simplificarea accesului la piață prin implementarea conturilor globale propriu-zise și reducerea costurilor de tranzacționare.

Listări noi, atât de la stat, cât și din sectorul privat. Listările noi sunt esențiale pentru creșterea atractivității pieței și a numărului de investitori, atât locali, cât și străini. Bursa trebuie să susțină ofertele promise pentru acest an de Guvern și să se implice în promovarea acestora în vederea atragerii mai multor investitori locali. Pe termen lung, însă, ținta trebuie să fie atragerea pe bursă a unor companii private.

Creșterea credibilității bursei. Piața de capital trebuie să fie guvernată de reguli clare, iar nerespectarea lor să fie sancționată prompt. Întărirea relației BVB cu Guvernul și cu CNVM.

Creșterea lichidiății și a profitului bursei. Pentru acționarii oricărei companii, scopul final este creșterea profiturilor și a prețului acțiunilor. În cazul BVB, asta vine din creșterea tranzacțiilor de pe bursă, care este o consecință a noilor listări și a creșterii numărului de investitori.

Care sunt prioritățile candidaților la funcția de președinte al BVB

Stere Farmache, președintele în funcție al BVB

  • Prioritatea zero: atragerea pe bursă de companii mari cu potențial ridicat de lichiditate care să aibă un efect de antrenare pentru investitori, dar și pentru restul companiilor private care sunt în căutare de finanțare. Abia după ce piața de obligațiuni și cea de acțiuni vor atinge volume de circa 30-40 milioane de euro/zi, trebuie acordată mai multă atenție dezvoltării pieței de produse structurate.

  • Echipa de management: declară că nu are încă o echipă de management formată, însă consideră că alegerea executivilor BVB este mult mai importantă decât alegerea administratorilor. Executivii trebuie să fie cel puțin de același calibru cu administratorii și să implementeze impecabil programul administratorilor.

  • Ofertele de privatizare lansate de stat: vrea ca investitorii străini să nu mai întâmpine niciun obstacol atunci când accesează piața locală de acțiuni. Este vorba despre conturile globale de tranzacționare, care în prezent funcționează într-o formă hibridă. Ofertele de vânzare de acțiuni de la Transgaz, Transelectrica și Romgaz trebuie să găsească Bursa de la București cu o infrastructură similară piețelor europene. Pentru ca acest lucru să se întâmple, el susține că eforturile BVB trebuie conjugate cu cele ale Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare.

  • BVB în lume: vrea ca BVB să fie agresivă în promovare și să crească vizibilitatea pieței locale de capital în regiune.

  • Nu în ultimul rând: creșterea bazei de investitori activi și a standardelor de guvernanță corporatistă. În toamna lui 2011 numărul de investitori activi la bursă a fost de 2.800, cel mai redus nivel din 2005, anul în care BVB a început să publice primele date statistice.

Lucian Anghel, economistul-șef al BCR

  • Prioritatea zero: pe termen foarte scurt, BVB trebuie să pună umărul la creșterea probabilității de succes a ofertelor publice ale companiilor de stat. Pe termen mai lung, BVB trebuie să creeze și să implementeze o strategie ambițioasă de dezvoltare, care să aibă la bază funcția principală a bursei: de finanțare a companiilor atât de stat, cât și private. Bursa trebuie să devină o alternativă de finanțare reală pentru antreprenorii locali, reducându-se astfel din dependența de finanțare bancară.

  • Echipa de management: susține că echipa executivă este esențială pentru dezvoltarea bursei, însă echipa are nevoie de sprijinul, ghidajul și viziunea întregului Consiliu și nu doar al președintelui. Vrea o echipă de executivi unită, eficientă, deschisă la nou, proactivă și motivată.

  • Ofertele de privatizare lansate de stat: declară că doar după ce vom avea o istorie de succes pentru listarea companiilor de stat putem spera să aducem la bursă campioni naționali sau regionali. “Nici nu doresc să mă gândesc dacă am eșua în acest demers care ar fi costul de imagine, cel financiar sau de încredere în evoluția viitoare.”

  • BVB în lume: BVB trebuie să fie mai activă în acțiuni de marketing, promovare în scopul creșterii vizibilității emitenților, să organizeze road-showuri interne și internaționale cu companiile, să discute și să asculte solicitările brokerilor și ale investitorilor locali și internaționali, să elimine din barierele rămase în accesarea pieței fie ele și administrative, birocratice, fiscale sau de orice altă natură.

  • Nu în ultimul rând: BVB trebuie să îmbunătățească dialogul instituțional cu CNVM, Guvern, FMI, CE și BNR.

Dan Paul, al treilea candidat la președinția BVB, nu a putut fi contactat ieri pentru a prezenta programul său

Subiecte #alegeri#Bursă#bvb#Consiliu de Administratie#Dan Paul#Lucian Anghel#Stere Farmache