Statele din Balcani trebuie să coopereze pentru a-și crea un sistem economic propriu prin care să-și asigure viitorul, întrucât un sistem „importat“ este greu de susținut, este de părere Ioannis Alfieris, vicepreședintele Camerei de Comerț Româno-Elene.
„Trebuie să facem un pact economic real pentru zona noastră și să ne adunăm puterile pentru a propune, fără să intrăm în conflict cu comunitatea europeană, un sistem viabil pentru economia pe care noi o știm și o trăim și despre care considerăm că este acela care ne asigură viitorul“, a spus Alfieris la ZF Live.
El a mai spus că sistemele economice viabile „nu pot fi numai dictate de puterile mari“, însă până în prezent nu a apărut la masa de negocieri o alternativă la modelul economic agreat în general în Uniunea Europeană și al cărui promotor principal este Germania.
„Nemții acum au un punct de vedere. Nu există altcineva care să spună: «Nu suntem de acord, acesta este cel pe care trebuie să-l urmăm»“. El a mai spus că guvernele balcanice ar trebui să lucreze împreună cu sectorul privat și cu mediul academic pentru a crea un model de creștere economică pentru cel puțin patru-cinci ani.
Fără acest model, economiile relativ mici din zona balcanică nu ar putea să reziste pe plan european și mondial și ar fi întotdeauna în poziția de a cere ajutor din partea instituțiilor financiare internaționale. Chiar și în această situație, un stat ar trebui să negocieze astfel încât acordul de asistență „să nu fie o povară, ci un instrument de creștere“, a arătat Alfieris.
Grecia este în căutarea competitivității
În cazul Greciei, Alfieris a spus că problema principală cu care se confruntă țara acum este de a deveni competitivă în cadrul comunității europene, astfel că trebuie să cântărească oportunitatea fiecărei investiții. „Trebuie să vedem și ce importăm. Nu putem să importăm și să creăm locuri de muncă pentru o tehnologie care nu ne ajută efectiv. La un moment dat, Grecia era cel mai mare importator de BMW-uri“, lucru care nu aducea niciun beneficiu pentru economia elenă, a explicat Alfieris.
El a arătat că situația economică a Greciei nu este „în cădere“ în acest moment. „Oamenii nu sunt panicați, dar sunt îngrijorați. Criza a schimbat puțin viziunea legată de cum putem să mergem mai departe. Exporturile au crescut foarte mult, turismul s-a așezat la niște date reale“, a spus Alfieris, referindu-se la faptul că tarifele practicate de hotelieri s-au redus la niveluri competitive pe piața curentă.
În același timp, salariile în sectorul public și cel privat au scăzut cu 40%. Salariul mediu în Grecia în momentul de față este de 600 euro, a spus Alfieris, adăugând că în unele sectoare economice din România salariile au ajuns să fie mai mari decât în Grecia. Scăderi suplimentare nu sunt însă posibile, a mai spus el. „Acum se discută cu troica (creditorii internaționali ai Greciei – n. red.) cum pot fi alocați o parte din bani ca să putem trece de la măsuri de austeritate la măsuri de dezvoltare.“
Ce lecții poate învăța România din experiența Greciei?
„România se află într-o fază destul de avantajoasă și nu trebuie niciodată să uite că orice propunere, indiferent dacă este pe plan economic sau politic, trebuie să aibă susținere internă. Orice propunere care este bazată pe exterior nu are viitor“, a spus Ioannis Alfieris. El a subliniat că guvernarea actuală din Grecia reunește forțe din întreg spectrul politic, caz singular în UE, ceea ce asigură stabilitatea politică a țării.
În cazul României, Alfieris a precizat că datele macroeconomice sunt pozitive și astfel țara „nu are de ce să încline capul și să asculte“ numai de finanțatorii externi. El a respins totuși ideea renunțării la acordul cu FMI și UE.
Deși s-a declarat un realist și nu un „optimist“, vicepreședintele Camerei de Comerț Româno-Elene a spus că România are mari șanse de a depăși Grecia ca PIB în circa 10 ani. „Este o putere imensă – dacă românii din toată lumea s-ar întoarce acasă, ar aduce și know-how-ul de business și atunci este mult mai ușor pentru România să crească“, a conchis Ioannis Alfieris.