Comisia Europeană (CE) analizează contractele încheiate de Hidroelectrica cu Arcelor Mittal Galați și Alro Slatina, dar și cu unii distribuitori de energie cu amănuntul, pe motiv că acestea s-au realizat la tarife sub nivelul pieței, a declarat vineri Joaquin Almunia, vicepreședinte al CE.
“Știu că trecem prin vremuri grele, dar subvențiile indirecte nu sunt o soluție pentru a rezolva anumite probleme din diverse sectoare. Prin tarife reduse la electricitate acordate anumitor jucători, se reduce prețul de cost la beneficiar, dar sunt periculoase pentru concurență. Analizăm un potențial ajutor primit de Arcelor Mittal și Alro, prin care Hidroelectica le-a acordat tarife reduse și de asemenea analizăm contractele Hidroelectrica cu distribuitorii cu amănuntul și cu alți clienți industriali. Consumatorii industriali din alte sectoare sunt afectați pentru că trebuie să plătească prețuri mai mari din cauza distorsionării pieței”, a spus Almunia, care este și comisar pentru Concurență, prezent la conferința “Concurența în sectoare cheie ale economiei românești”.
Almunia a precizat că instituția pe care o reprezintă a fost întotdeauna vigilentă la formele indirecte de ajutor de stat, inclusiv când au fost acordate sub forma reducerilor de tarife pentru anumiți clienți industriali.
“Problema este că nu poți oferi prețuri mai mici unor operatori fără o justificare clară. Crearea unor avantaje unor companii, în detrimentul altora fără justificări distorsionează mediul concurențial. Când prețurile energiei electrice nu sunt stabilite liber pe piață, întreaga piață a energiei este distorsionată și prețurile electricității pentru restul consumatorilor devin mai mari (…). Am investigat mai multe cazuri de acest gen în Italia, în Grecia, acum ne uităm la cazuri și din alte state”, a spus Almunia.
El a arătat că CE mai analizează un posibil ajutor de stat pentru Oltchim și o prenotificare a autorităților române pentru închiderea minelor de cărbune care nu sunt eficiente.
Guvernul a aprobat în 2009 o operațiuune de conversie în acțiuni a datoriilor Oltchim față de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). AVAS a preluat de la Ministerul Finanțelor, în 2002, o creanță cu o valoare nominală de 508,6 milioane lei, provenită din executarea garanțiilor emise de stat pentru împrumuturile externe contractate de societate.
Pentru realizarea conversiei datoriei în acțiuni este necesar acordul Comisiei Europene.
În scrisoarea de intenție convenită în acest an de Guvern cu FMI, se spune că Executivul își propune să vândă acțiunile deținute la combinatul chimic până la sfârșitul anului 2011.
Referitor la închiderea minelor de cărbune ineficiente, Almunia a arătat că înțelege “sensibilitatea” acestui sector, având în vedere concentrarea regională și numărul mare de angajați, adăugând că forul european analizează toate informațiile primite de la autoritățile române în vederea unei posibile notificări formale în acest sens.
Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galați, unul dintre cei mai mari consumatori de electricitate din România, a cumpărat la finele lunii decembrie 2010, prin intermediul bursei de energie OPCOM, electricitate în valoare de 227,7 milioane lei (53,2 milioane euro) de la singurul ofertant, Hidroelectrica. La acea dată, Hidroelectrica a ales să vândă energie către ArcelorMittal chiar dacă primise alte două oferte la prețuri mai mari.
Ministerul Economiei, acționarul majoritar al Hidroelectrica, a precizat la vremea respectivă că tranzacția a fost transparentă și garantează profit pentru producătorul de energie. La rândul lor, oficialii ArcelorMittal au afirmat că acordul cu Hidroelectrica este legal.
În 2009, ArcelorMittal Galați și-a asigurat necesarul de energie pentru 2010 într-un mod similar.
Hidroelectrica a prelungit la sfârșitul anului 2009 jumătate dintre cele 18 contracte bilaterale de vânzare a energiei electrice până în 2018. Printre acordurile extinse se numără și cel cu producătorul de aluminiu Alro Slatina, deținut de grupul Vimetco, controlat de omul de afaceri rus Vitali Mașițki. Alro este cel mai mare consumator de electricitate din România.
Tema contractelor bilaterale este intens dezbătută la nivel politic și al societății civile încă din 2006. Hidroelectrica a fost acuzată că vinde energie către mai mulți furnizori prin contracte confidențiale, la prețuri mai mici decât cele din piață și care sunt renegociate anual.
Ministerul Economiei a anunțat în 2006 că intenționează să facă publice prevederile acordurilor bilaterale încheiate de Hidroelectrica, însă firmele care cumpărau energia s-au opus și contractele au rămas confidențiale. Trei ani mai târziu, președintele Traian Băsescu a cerut Guvernului să facă public modul în care se vinde și să îndrepte eventualele abuzuri sau ilegalități, dar și această inițiativă a rămas fără rezultat.
În cele din urmă, la jumătatea acestui an, informații din aceste acorduri bilaterale, precum prețurile de vânzare, au fost făcute publice de Fondul Proprietatea, acționar minoritar în cel mai importante companii energetice de stat.
Parlamentul European a adoptat în septembrie un raport privind transparența pieței de energie, care va obliga comercianții de energie en-gros să facă publice date din acordurile încheiate și să se înscrie într-un registru unic, la nivel european.