România a dezvoltat cadrul legislativ pentru urmărirea în justiție a cazurilor de corupție la nivel înalt și pentru verificarea de către organisme independente a averilor, a eventualelor conflicte de interese și a cazurilor de incompatibilitate în rândul funcționarilor publici.

Înalții funcționari fac obiectul unor obligații stricte în materie de declarare a averilor, iar declarațiile lor de avere sunt accesibile publicului.

Cu toate acestea, „sprijinul politic pentru cadrul de integritate actual, atât din punct de vedere legislativ, cât și din punct de vedere instituțional, a fost inconsecvent”.

Observațiile de mai sus sunt cuprinse în raportul Comisiei Europene privind corupția în rândul tuturor celor 28 de membri ai Uniunii, dar publicității ieri. România rămâne unul dintre cele mai criticate state dintre membrii UE și, în mod cu totul neobișnuit, Parlamentul României este ținta principală a criticilor Bruxellesului.

Potrivit documentului citat, Parlamentul a dat dovadă de o lipsă de consecvență în luarea deciziilor referitoare la probleme de inte­gritate, inclusiv în ceea ce privește acțiunile ulterioare deciziilor Agenției Naționale de Integritate (ANI) în situații de conflicte de in­terese și de incompatibilitate. În plus, deciziile de ridicare a imunității adoptate de Parlament au fost, până în prezent, imprevizibile.

Corupția, atât cea la scară mică, cât și cea politică, rămâne o problemă sistemică în România, concluzionează documentul.

În timp ce unele reforme anticorupție au fost continuate în ultimii ani, rezultatele lor s-au dovedit a fi instabile și ușor reversibile.

S-au observat rezultate pozitive în urmărirea penală și, mai recent, în judecarea unor cazuri de corupție la nivel înalt, ca urmare a eforturilor unor organisme specializate de aplicare a legii, procurori și judecători.

Totuși, voința politică de a combate corupția și de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă de-a lungul timpului, spun specialiștii Comisiei Europene.

Aceleși document notează că conflictele de interese și favoritismul par a fi problemele cele mai recurente în ceea ce privește alocarea și cheltuirea fondurilor publice din România.

„Modificările frecvente și lipsa unor practici uniforme sau a unor orientări din partea instituțiilor în cauză reprezintă o sursă de incertitudine pentru părțile interesate. Aceste modificări succesive au generat, cel puțin, confuzie în ceea ce privește domeniul de aplicare a legislației în materie de achiziții publice în cazul întreprinderilor deținute sau controlate de stat“, se arată în raport.

Totodată, Comisia Europeană atrage atenția asupra faptului că utilizarea la nivel național a procedurii negociate fără publicarea unui anunț de participare la licitație este cu mult peste media UE: 15% față de 5%.

Experții europeni consideră că rata detectării și notificării conflictelor de interese de către autoritățile responsabile de achizițiile publice este destul de scăzută în comparație cu amploarea riscurilor reale legate de acest aspect.

Pe lângă observațiile punctuale raportul evocă și Eurobarometrului special din 2013 privind corupția, în care 28 % din respondenții români care au apelat la serviciile unor instituții medicale publice au spus că în anul precedent au trebuit să efectueze o plată suplimentară sau să ofere un cadou sau o donație pe lângă onorariile oficiale. Acesta este cel mai ridicat procent din UE, cu mult peste media UE de 5 %. De asemenea, 81 % din întreprinderile din România au afirmat că favoritismul și corupția reprezintă un obstacol în calea concurenței între întreprinderile din România (media UE: 73 %). 65 % din respondenți considerau că pentru întreprinderea lor care își desfășoară activitatea în România corupția reprezenta o problemă (media UE: 43 %), în timp ce 64 % considerau că clientelismul și nepotismul ridicau probleme similare (media UE: 41 %).


Observațiile raportului

  • Corupția politică și mica corupție rămân o problemă semnificativă în România.

  • Sunt necesare eforturi mai hotărâte pentru a combate cu eficacitate corupția din cadrul sistemului judiciar și al sistemului sanitar, precum și în legătură cu achizițiile publice.

  • Conflictele de interese și favoritismul par a fi principalele probleme recurente în ceea ce privește alocarea și cheltuirea fondurilor publice din România.

  • Utilizarea la nivel național a procedurii negociate fără publicarea unui anunț de participare la licitație este cu mult peste media UE: 15% față de 5%.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.02.2014

Subiecte #coruptie#fonduri publice#incompatibilitate#Raport