Centristul emancipat
Francois Bayrou, 56 de ani
Multa vreme aliat al presedintelui Jacques Chirac, Bayrou (ministrul educatiei in guvernul Balladur in primul mandat al actualului sef al statului) a inceput sa se afirme din 2002, cand a refuzat fuziunea partidului sau, UFD, cu cel al presedintelui, UMP. Acest proces de emancipare a cunoscut punctul culminant in iunie 2006, cand deputatii centristi ai partidului sau au votat alaturi de opozitie o motiune de cenzura impotriva premierului Dominique de Villepin. Este cotat cu 19% din intentiile de vot.
Amenintarea din umbra
Lean Marie Le Pen, 78 de ani
La a cincea sa candidatura consecutiva la prezidentiale, liderul extremei drepte incearca sa creeze o noua surpriza. Devansandu-l pe Lionel Jospin, la 21 aprilie 2002, Frontul National a provocat un seism in clasa politica franceza. Cinci ani mai tarziu. Jean-Marie Le Pen este creditat in sondaje cu 14-17% din intentiile de vot. Este un scor mare – niciodata asteptat – care nelinisteste si stanga, si dreapta. Le Pen este licentiat in drept si a fost de-a lungul vremii deputat in Adunarea Nationala, dar si deputat european.
Verzii in cautarea legitimitatii
Dominique Voynet, 49 de ani
Iesita victorioasa in alegerile interne pentru candidatura la prezidentiale, senatoarea de Seine-Saint-Denis spera sa redea partidului sau (Verzii) o noua credibilitate politica, pozitionandu-se in favoarea respectarii si protejarii mediului, lucru mai putin speculat de marile partide. Nu este cotata cu sanse, dar un scor bun i-ar pune partidul intr-o pozitie avantajoasa in vederea alegerilor legislative viitoare. Tinta este o alianta cu socialistii si castigarea legislativelor impreuna cu acestia, lucru care l-ar pune pe un eventual presedinte de dreapta in mare dificultate.
Candidatul muncitorilor
Gerard Schivardi, 57 de ani
Candidat al Partidului Muncitorilor (extrema stanga), Schivardi se prezinta pentru prima data in alegerile prezidentiale. Fost membru al Partidului Socialist, el se vrea candidatul primarilor, aparator al celor 36.000 de comune franceze, dar si aparator al laicitatii statului si a serviciilor publice. Este el insusi primar intr-o mica comuna, Mailhac, si consilier general al aceluiasi departament. Candidatul extremei stangi militeaza pentru ruptura Frantei de Uniunea Europeana.
Candidatul ruralitatii
Frederic Nihous, 39 de ani
De origine poloneza, Nihous se prezinta pentru prima data in alegeri. Candideaza din partea Partidului Vanatoare Pescuit Natura Traditii (CPNT). Dupa ce a condus campania lui Jean Saint-Josse in 2002 (4,2% din voturi), el va fi al doilea candidat din partea CPNT care intra intr-o cursa electorala prezidentiala. A lucrat multa vreme in administratia publica, dar a fost si secretarul general al CPNT la Parlamentul European. Este specializat in drept administrativ.
Lupta finala
Arlette Laguiller, 67 de ani
Este a sasea si ultima candidatura pentru Arlette Laguiller. Pensionara partidului Lupta Muncitoreasca a anuntat ca nu va mai candida dupa acest scrutin. Urmarindu-si cu constanta ideile revolutionare – inca din 1974 -, Laguiller (prima femeie care s-a prezentat intr-o cursa prezidentiala) a refuzat sa se inscrie in ansamblul partidelor stangii antiliberale in proiectul acestora de a prezenta un candidat unic la aceste alegeri. Se prezinta, asadar, singura, desi sansele sale sunt slabe – sondajele nu-i dau nici doi la suta din voturi.
Este finantista, iar intreaga sa cariera profesionala si-a petrecut-o la Credit Lyonnais, de unde s-a pensionat in 2002.
Alternativa la Front
Philippe de Villiers, 58 de ani
Intrat in campanie electorala in 2005, Philippe de Villiers incearca sa joace rolul sintezei dintre UMP (partidul dreptei liberale) si Frontul National al lui Le Pen. Denuntand constant “islamizarea Frantei”, el a scos la inceputul primaverii o carte, “Moscheele din Roissy”, care evoca prezenta islamistilor printre muncitorii platformei autoportuare din localitate.
Incarnarea stangii antiliberale
Marie-George Buffet, 57 de ani
In fruntea Partidului Comunist din 2002, Buffet, care a fost ministru al sporturilor in guvernul Jospin, se viseaza figura divina a a stangii antiliberale si antieuropene. S-a remarcat cand s-a pus in fruntea celor care au spus “NU” constitutiei europene la referendumul din Franta.
Antimondialistul
Jose Buve, 53 de ani
Dupa ce a incercat in van sa reprezinte colectivitatile antiliberale nascute din opozitia fata de constitutia europeana, Buve a ales sa se prezinte ca indepedent in aceste alegeri. Sub lovitura unei pedepse cu inchisoarea pe care a primit-o pentru ca a distrus cateva culturi modificate genetic, el a fost primul candidat care si-a inceput campania electorala in inchisoare.
Extrema stanga cauta favoritul
Olivier Besancenot,33 de ani
Este cel mai tanar candidat prezidential, din partea unui mic partid trotkist. Tanarul viseaza sa incarneze uniunea stangii negativiste care se opune Europei. Dar pentru ca acest lucru sa se intample ar trebui sa seduca militantii Partidului Comunist si ai Partidului Socialist.